Carlo Rovelli despre ‚‚Ordinea timpului’’ complex și stratificat

Considerat de unii noul Hawking, fizicianul italian pare, cel puțin abordând problema timpului, să arate o mai mare deschidere către cultură în expunerea unui concept științific. Sau poate timpul, un concept complex ce-și păstrează misterul, uneori dureros, a impus o astfel de abordare. De la Horațiu, Mahābhārata, Eccleziast, Augustin și Saadi până la Rilke, Heidegger, Reichenbach și Proust, cartea fizicianului Rovelli aduce, alături de cunoașterea timpului din fizică, pe cea din filozofie, religie sau literatură. Mai mult, expunerea științifică a noțiunii…

0 Comments

Cioran despre ,,istorie și utopie’’, alături de scrisoarea unui prieten îndepărtat (Noica)

Am devenit helveți, domesticiți și sortiți mediocrității pentru totdeauna, elvețienizarea țărilor, ca posibilitate neatrăgătoare pentru Cioran, s-a produs (pp. 28, 44). Ultimele luni epidemice ne-au arătat-o. Elveția este complacere și afundare în igienă, în platitudine, în idolatria omului, cu sănătatea lui imperială și cultul legilor, ce-o protejează. Imperiul, civilizația occidentală, Estul Europei și Rusia Dar Cioran este atras de popoarele lipsite de scrupul, nesățioase, gata să le devoreze pe celelalte, să calce în picioare valorile ce stau în calea victoriei lor.…

1 Comment

,,Ideea de natură’’ într-o istorie a gândirii cosmologice europene scrisă de Collingwood

Cele trei cosmologii Lumea modernă a preluat ideile de proces, de schimbare și de dezvoltare din studiul istoriei (secolul XVIII – Turgot și Voltaire), ideea de progres transpusă în cercetarea naturii avea să devină cunoscută prin termenul evoluție. Analogia dintre dezvoltarea și progresele din istorie cu cele din natură este cea care stă la baza cosmologiei moderne. Gândirea naturii la greci avea ca analogie microcosmul (omul) și macrocosmosul (natura), iar cosmologia renascentistă (secolele XVI-XVIII) avea ca analogie: natura ca operă a…

0 Comments

Albert Manguel în ‚‚Biblioteca nopții’’ și a zilei întreținând memoria umanității

‘‘Aceia care citesc, aceia care Ne spun ceea ce citesc, Aceia care întorc cu zgomot Paginile cărților lor, Aceia care au putere asupra cernelii roșii și negre, Și asupra imaginilor, Aceștia sunt cei care ne conduc, Cei care ne ghidează și ne arată calea.’’ (Codex Aztec din 1524 găsit în Arhivele Vaticanului - p. 288). Spaniolii au distrus bibliotecile aztecilor,  naziștii au ars cărți, comuniștii au distrus și cenzurat cărți, turcii au distrus biblioteca fondată de Matei Corvin, perlă a coroanei…

0 Comments

„Omul în căutarea sensului vieții” prin experiențele lui Viktor Frankl din lagărele de concentrare

Experiența lui Viktor Frankl în lagărele de concentrare și explicarea celor trei etape ale reacțiilor mentale ale vieții de prizonier Trecerea de la statutul de persoană liberă la statutul de prizonier creează modificări profunde la nivelul vieții interne, întrucât persoana nu își pierde numai libertatea, ci și sensul pe care existența sa l-a avut până în acel moment. Despre o astfel de experiență ne vorbește Viktor Frankl, fondator al logoterapiei și supraviețuitor al Holocaustului, în lucrarea intitulată „Omul în căutarea sensului…

0 Comments

Revoluția iraniană din 1979. Perspective asupra transformărilor sistemului politic

 Revoluția iraniană s-a desfășurat sub forma unor serii de proteste în masă, care au reunit pe de aceeași parte opoziția religioasă și cea seculară, și care au avut ca obiective principale înlăturarea despotismului, a injustiției și a dominației străine (Rouleau, 1980), întruchipate de regimul politic al șahului Mohammed Reza Pahlavi. Evenimentele din 1978-1979 au marcat tranziția dintre monarhia autoritară a șahului și republica islamică condusă de ayatollahul Ruhollah Khomeini, liderul revoluției și al noului regim. Nu putem vorbi de o tranziție…

0 Comments

(Să nu uităm după 30 de ani zadarnici) François Furet și Ernst Nolte într-o dezbatere despre fascism și comunism

Comparația fascism/comunism, un subiect tabu Gulagul este anterior Auschwitz-ului, fascismul și nazismul au fost reacții la comunism, la teroarea de după Revoluția din Octombrie, la obsesia Cominternului de a extinde Revoluția și în Germania (pp. 43-44). Fascismul lui Mussolini din 1919 a fost o reacție la amenințarea unui bolșevism italian, Mussolini provenind  dintr-un socialism revoluționar ‘‘ fiindu-i mult mai ușor să-l imite pentru a-l combate’’ (p. 40). Revoluția rusă din 1917 este punctul de plecare pentru reacția fascistă și nazistă. Astfel…

7 Comments

(Să nu uităm după 30 de ani zadarnici) 30 de Requiem-uri pentru 30 de ani

Pentru cei 30 de ani, 30 de Requiem-uri, mai potrivite decât muzica ușoară și populară pe care voiau s-o ofere unii în amintirea lui 22 decembrie 1989, în Piața George Enescu. Un Requiem în această piață ar fi fost mai potrivit, Orchestra Radio a oferit unul în Sala Radio, dintre multele Requiem-uri, am ales 30, totuși prea puține pentru suferința și moartea oamenilor. 1. Miguel Del Castillo Garcia-Pablos: Requiem https://www.youtube.com/watch?v=6iEx-pImNk8 2. Luigi Cherubini: Requiem in C minor https://www.youtube.com/watch?v=UWQOTRLP1Cs 3.  Cherubini:  Requiem…

1 Comment

(Să nu uităm după 30 de ani zadarnici) IICCMER, Mihai Burcea, Marius Stan, Mihail Bumbeș –  Dicționarul ofițerilor și angajaților civili ai Direcției Generale a Penitenciarelor (vol. 2)

Îndemnul ‚‚să nu ne răzbunați’’ venit de la unii dintre cei care au suportat represiunea comunistă vine să rupă lanțul răzbunării, al violenței pornit din perioada interbelică. Sistemul represiv folosit de statul comunist își are originea în represiunea interbelică, în constituirea unei organizări a penitenciarelor și lagărelor unde erau închiși, internați, suspecții de acțiuni comuniste sau legionare, ce amenințau statul. Securitatea a continuat anchetarea minorilor, interzicerea vizitelor, a legăturilor cu familia, inițiate de Siguranța interbelică, ce apăra o ordine a partidelor…

1 Comment

(Să nu uităm după 30 de ani zadarnici) Forme de rezistență spirituală în experiențele carcerale din România comunistă, vol. 2, de IICCR, Cosmin Budeancă (coordonator)

Colonelul Brânzaru, boxer de categoria grea, bătăuș al Securității îl lovește în cap cu un săculeț de nisip pe deținutul politic Tertulian Langa: - Spune! - Nu spun! Lovitură în cap. - Spune! - Nu spun! Lovitură în cap. - Spune! - Nu spun! Lovitură în cap. - Spune! - Nu spun! Lovitură în cap. … De sute de ori, de o 1000 de ori, de nenumărate ori. Nu spun! Nu spun! Nu spun! Amenințat că-i bate soția însărcinată de față…

3 Comments