Psihologie

Scurt istoric al psihotraumatologiei, abordarea conceptuală a traumei și definirea traumei
Psihologie / Radu Mihai / Studii și cercetări

Scurt istoric al psihotraumatologiei, abordarea conceptuală a traumei și definirea traumei

Trauma și miturile acesteia Statuie reprezentându-l pe Ghilgameș, găsită în Khorsabad (nordul Irakului de astăzi), care datează din sec. al VIII-lea î.Hr. Pentru început, psihotraumatologia poate fi definită ca știința care se ocupă cu studiul sistemic al etiologiei, manifestărilor și efectelor traumelor și traumatismelor psihice (Turliuc & Măirean, 2014). Istoria acestui domeniu științific este de obicei împărțită în două etape distincte. Prima etapă este cea preștiințifică. Începutul acesteia datează de acum 4000 de ani, mai precis din perioada scrierilor cueniforme din…

2 Comments
21 iulie 2021
,,Dacă bărbații ar vorbi…’’ sau 7 încercări de înțelegere a psihologiei masculine cu Alon Gratch (II: agresivitatea, autodistrugerea, sexualitatea)
Cătălin Spătaru / Psihologie

,,Dacă bărbații ar vorbi…’’ sau 7 încercări de înțelegere a psihologiei masculine cu Alon Gratch (II: agresivitatea, autodistrugerea, sexualitatea)

5. Agresivitatea masculină manifestă și formele sale reprimate, sublimate Trecând peste determinismul biologic în care cimpanzeii și oamenii sunt mai agresivi, luând în considerație apărarea exercitată de femelele agresive din lumea animală, bărbații sunt mai agresivi decât femeile, iar agresivitatea nu poate fi negată, suprimată. O femeie care crede că bărbatul amabil, blând, devotat, nu este agresiv se iluzionează și într-o zi această iluzie o poate costa. Agresivitatea suprimată a bărbatului blând poate lua diverse forme, iar faptul că sunt populate…

7 Comments
24 martie 2021
,,Dacă bărbații ar vorbi…’’ sau 7 încercări de înțelegere a psihologiei masculine cu Alon Gratch (partea I: rușinea, absența emoțională, nesiguranța, narcisismul)
Cătălin Spătaru / Psihologie

,,Dacă bărbații ar vorbi…’’ sau 7 încercări de înțelegere a psihologiei masculine cu Alon Gratch (partea I: rușinea, absența emoțională, nesiguranța, narcisismul)

Rușinea, absența emoțională, nesiguranța, narcisismul, agresivitatea, autodistrugerea, sexualitatea sau cele 7 ,,chei’’ pentru înțelegerea unei psihologii masculine sunt desigur despărțite în mod analitic, folosind analizei și încercării de a înțelege dificilul bărbat. Ele de fapt sunt fire bine unite în psihicul bărbatului, lucru remarcat de Gratch fără a insista căci ar fi devenit prea complex bărbatul problematic, iar problemele complicate trebuie măcar în teorie simplificate, în timp ce în practică ține de străduința și alegerea individului. De asemenea, cel puțin unele…

0 Comments
24 martie 2021
Exerciții de meditație pentru depășirea depresiei (și nu numai), alături de Mark Williams, John Tesdale, Zindel Segal și Jon Kabat-Zinn
Psihologie / Radu Mihai

Exerciții de meditație pentru depășirea depresiei (și nu numai), alături de Mark Williams, John Tesdale, Zindel Segal și Jon Kabat-Zinn

Relația dintre depresie, gânduri și dispoziții afective În multe dintre cazuri, depresia se dezvoltă ca reacție la evenimentele de viață tragice sau ca urmare a schimbărilor profunde din viața unei persoane. Însă indiferent de etiologie, această tulburare facilitează formarea unor conexiuni puternice între stările de tristețe și gândurile noastre negative, astfel încât o persoană care suferă de depresie se poate confrunta cu gânduri distructive chiar și în urma stărilor trecătoare sau neînsemnate de tristețe. Și cum dispoziția afectează gândurile, iar acestea…

4 Comments
20 martie 2021
Factorii biopsihosociali implicați în tulburarea obsesiv-compulsivă
Psihologie / Radu Mihai / Studii și cercetări

Factorii biopsihosociali implicați în tulburarea obsesiv-compulsivă

Ce este tulburarea obsesiv-compulsivă?             Tulburarea obsesiv-compulsivă (TOC) este caracterizată de gânduri, idei sau senzații recurente care se produc fără voința persoanei și care o determină pe aceasta să manifeste o serie de comportamente repetitive (American Psychiatric Association, 2017). În acest sens, obsesiile constituie gândurile intrusive și (de cele mai multe ori) lipsite de sens, imaginile și impulsurile resimțite de persoana în cauză, iar compulsiile reprezintă gândurile și acțiunile pe care aceasta le realizează pentru a neutraliza obsesiile (Barlow, Durand, &…

0 Comments
14 martie 2021
,,Mindfulness pentru începători’’ cu Jon Kabat-Zinn
Cătălin Spătaru / Filosofie / Psihologie

,,Mindfulness pentru începători’’ cu Jon Kabat-Zinn

Mindfulness nu este o tehnică de relaxare, nu este o tehnică magică de luptă contra stresului. Mindfulness nu este o tehnică, este un fel de a fi, prin care unii dintre pacienții de la ,,Clinica de reducere a stresului'' simt că și-au luat viața înapoi. Există o mulțime nemăsurată de tehnici diferite de meditație, dar meditația nu are legătură cu tehnicile, tehnicile sunt doar metode, oferindu-ne modalități mai bune de a relaționa cu realitatea, care se află deja aici. Realitatea otrăvită…

3 Comments
4 februarie 2021
Psihoneuroimunologie: Stresul și bolile infecțioase (Partea I: Infecțiile virale acute ale căilor respiratorii superioare)
Psihologie / Radu Mihai / Știință / Studii și cercetări

Psihoneuroimunologie: Stresul și bolile infecțioase (Partea I: Infecțiile virale acute ale căilor respiratorii superioare)

Ce este stresul?             Termenul de stres se referă la răspunsul fiziologic al organismului la factorii (stresori) interni sau externi percepuți care au capacitatea de a-i perturba homeostazia (Bucsek, Giridharan, MacDonald, Hylander, & Repasky, 2018). Altfel spus, stresul se referă la totalitatea acelor evenimente care conțin stimuli (stresori) capabili să producă o reacție în creier (perceperea stresului) ce conduce la activarea răspunsului fiziologic de „luptă-sau-fugă” al organismului (răspunsul la stres) (Dhabhar, 2018). Activarea răspunsului la stres (care se realizează prin intermediul…

3 Comments
26 ianuarie 2021
Greșeli și ,,gafe strălucite’’ ale unor mari savanți, istorisite de Mario Livio
Cătălin Spătaru / Filosofie / Istorie / Psihologie / Știință

Greșeli și ,,gafe strălucite’’ ale unor mari savanți, istorisite de Mario Livio

Darwin, Kelvin, Pauling, Hoyle, Einstein sunt oamenii de știință cercetați de astrofizicianul Mario Livio într-o istorie a gafelor și erorilor unor minți extraordinare. Livio scrie cu admirație subliniind că gafele acestor minți elevate sunt surse pentru descoperirea dacă nu a unor adevăruri, cel puțin pentru a elimina erorile din teorii și de a cataliza uneori construirea unor teorii mai coroborate cu realitatea. Darwin și genetica indispensabilă Încrederea este mai curând rodul ignoranței decât al cunoașterii, spune Darwin. Și cum unele adevăruri…

1 Comment
10 ianuarie 2021
O schimbare de paradigmă: teoria atașamentului sau perspectiva lui John Bowlby despre crearea și ruperea legăturilor afective
Psihologie / Radu Mihai

O schimbare de paradigmă: teoria atașamentului sau perspectiva lui John Bowlby despre crearea și ruperea legăturilor afective

            Una dintre cele mai mari contribuții ale psihanalizei în ceea ce privește înțelegerea actuală a modalității de funcționare a psihicul unui copil constă în evidențierea impactului pe care relațiile și evenimentele din primii ani de viață îl au asupra dezvoltării (ne)sănătoase a acestuia. Freud a fost cel care a formulat pentru prima dată o teorie referitoare la rolul experiențelor din perioada copilăriei în dezvoltarea personalității, conceptualizând cinci stadii de dezvoltare psihosexuală pe care a presupus că fiecare individ uman le…

1 Comment
20 decembrie 2020
,,De ce ne dezbină politica și religia’’ după ,,mintea moralistă’’ a lui Jonathan Haidt
Cătălin Spătaru / Filosofie / Psihologie / Religie / Știință

,,De ce ne dezbină politica și religia’’ după ,,mintea moralistă’’ a lui Jonathan Haidt

Afecțiunea, admirația, dorințele, intuițiile  sunt cele dintâi în evaluările, valorizările și alegerile noastre, apoi urmează judecata, raționamentul, gândirea despre societate, politică și religie. De la Wundt până la Zajonc, până la studiile  din psihologia socială ale lui Todorov, Paxton și Greene, mintea noastră evaluează instantaneu, judecățile sociale și politice depinzând de intuițiile noastre, judecățile morale fiind influențate de stările noastre fizice precum gusturile sau mirosurile. Elefantul (intuițiile, înclinațiile, afecțiunea, admirația etc.) și călărețul (judecățile, raționamentul, reflecția strategică etc.) fiind o pereche…

3 Comments
6 decembrie 2020