Moshe Idel cu ‘‘Mircea Eliade, de la magie la mit’’ sau calul troian (al sacrului) în lumea noastră profană
??????????????????????????????????????????????????????????

Moshe Idel cu ‘‘Mircea Eliade, de la magie la mit’’ sau calul troian (al sacrului) în lumea noastră profană

 Un cal troian în lumea academică, se declara Mircea Eliade într-o scrisoare pierdută către Julius Evola. Prin imensul ocol al erudiției, el aduce la lumină religia arhaică, religiozitatea cosmică uitată, acel strat acoperit de binecunoscutele religii, acoperit, dar nu pierdut. Aducerea religiozității arhaice, cosmice, în discuțiile din istoria și știința religiilor, în cercetările profane ale erudiților, este ca un cal troian (p. 278).  Un cal troian al sacrului camuflat în profan, în profanul erudiției academice, în profanul lumii moderne (și postmoderne),…

0 Comments

Mai este fata sau a fost mâncată? Reportajul lui Salman Rushdie despre ‘‘Surâsul jaguarului’’

 O fată călărea voioasă un jaguar, iar după un timp jaguarul s-a întors singur și zâmbitor. Cam așa ne vorbesc versurile unui anonim despre o tânără din Nicaragua, motto al cărții lui Rushdie, dar și metaforă de bază a scrierii lui despre revoluția din Nicaragua.  La apariția cărții (1987 în SUA) Rushdie a fost întrebat de un jurnalist american, cât de mult este o marionetă a comuniștilor, în sfera politicii nemaiavând parte de aceeași benevolență, ca în cea a literaturii (p.…

1 Comment

Propedeutica Doctorului Sam Parnia pentru ‘‘Ultima frontieră’’ sau o introducere pregătitoare despre EMI, conștiință, creier, viață, moarte…

 Se termină existența mea întrutotul cu moartea trupului meu? Ia sfârșit ființa mea pentru totdeauna prin stopul cardio-respirator și moartea cerebrală? Oricum ar fi formulată, o astfel de întrebare metafizică asupra sfârșitului propriei ființe l-a bântuit pe om încă din zorii umanității. Deși a fost o întrebare de care oamenii religioși sau filosofii s-au preocupat mai mult, nici unii oameni de știință nu au evitat-o și nu făcând filozofie sau teologie, ci încercând să aducă metodologia științifică în preajma sfârșitului vieții,…

0 Comments

‚‚Mitul nașterii eroului’’ într-o ‚‚interpretare psihologică a mitologiei’’ de Otto Rank

Babilonieni, hinduși, persani, egipteni, greci, romani în legendele, poemele, miturile lor au avut similitudini privitoare la nașterea și viața eroilor, întemeietorilor de cetăți, de religii sau de imperii. Cum se explică aceste similarități? Similitudini și teorii O anumită înclinație a minții umane de a se manifesta asemănător între anumite limite (Adolf Bastian, Adolf Bauer) sau o altă teorie, cea a comunității originare pe Indus, dar nedovedită. O a treia teorie este cea a migrației și împrumuturilor, spațiul babilonian fiind prima sursă…

0 Comments

Contraistoria filosofiei (vol. 3) – Libertinii barocului, adică libertinii fideiști și libertinii panteiști ai lui Onfray

Cum putem să definim un libertin al barocului?  Termenul de libertin a apărut pentru prima dată în secolul al XVI-lea, iar semnificația sa epistemologică provine din cuvântul latin „libertinus”, adică libert. Totuși, în perioada barocului, cuvântul respectiv servea atât pentru definirea ereticilor, cât și pentru cea a reformaților sau a heterodocșilor...sau, după cum afirmă Onfray, a oricărei persoane care refuza să creadă în Dumnezeul creștin al Bisericii catolice, apostolice sau romane. Altfel spus, libertinul este acea persoană care respinge dogma religioasă,…

3 Comments

„Elixirele diavolului“ și ale lui E.T.A. Hoffmann

În 9 februarie 1812, E.T.A. Hoffmann este răscolit de povestea părintelui Cyrillus despre un frate călugăr. Amețit, aruncat în lumea visului și a fanteziei, prin adevărul vinului băut împreună cu părintele, contemplând piatra funerară a fratelui, cutremurat și înfiorat în cripta călugărilor adormiți pe vecie, poetul și muzicianul va declara mai târziu că nu va uita niciodată acea zi de 9 februarie. Acel 9 februarie fiind ‚‚o zi de însemnătate hotărâtoare până la suferința fizică’’(Cuvânt înainte, p. 9). O zi de…

0 Comments

Iluminism radical contra iluminism moderat într-o ‚‚revoluție’’ de luminare ‚‚a minții’’ omului de Jonathan Israel

Înfruntarea pentru viitor În bătălia pentru luminarea și eliberarea minții, a vieții omului din servitutea față de o societate ierarhică ce-l vrea ignorant și credul, cufundat în mizeria inegalităților și a condițiilor de trai, s-au înfruntat două tabere ce aveau același scop: o lume mai bună pentru om, o îmbunătățire a stării umanității(p. 19). Dar cu mijloace diferite. Mijloacele Iluminismul radical urmărea o transformare profundă și rapidă a societății, Revoluția Franceză din 1789 până la teroarea iacobină și după, putând fi…

1 Comment

Paul Berman despre ‘‘teroare și liberalism’’

O carte de actualitate în care autorul încearcă să facă legături între fascism, nazism și islamismul radical. Astfel de conexiuni sunt,  de exemplu, orientarea mișcării panarabe către Germania nazistă, printr-o alianță cu dușmanul dușmanilor teritoriilor arabe, Anglia și Franța fiind puteri coloniale ce dominau aceste teritorii sau refugierea unor naziști în țările arabe, unde au avut contacte cu mișcările islamiste radicale. Paul Berman Plecând de la Armaghedon ca război final de purificare și transformare a lumii întâlnit la naziști, fasciști, la…

0 Comments

‚‚Viața lui Iisus’’ povestită de credinciosul Paul Johnson în secolul XXI

‚‚ Era poet al virtuții, bald al dreptății, menestrel al iubirii divine. Vorbirea lui era o rapsodie, iar în predici, discursul lui era plin de palinodii și poeme’’. Iisus era mai degrabă poet, decât predicator sau orator, el gândea, judeca, vorbea cu imagini, străfulgerări, metafore inspirate de natură(p. 89). Iisus a fost un învățător eminent și un mare artist(p. 205). Ar putea surprinde caracterizarea lui Iisus ca poet și artist dacă neglijăm faptul că poezia este prezentă în cărțile Vechiului Testament…

6 Comments

O poveste de secol XIX a filologului Ernest Renan despre “viața lui Iisus”

‘‘Dacă Iisus ar reveni printre noi, el ar recunoaște ca discipoli nu pe cei care pretind că-l cuprind în întregime în câteva fraze din catehism, ci pe cei care lucrează pentru a-l continua’’(pp. 278-279). Să fie această credință dinspre sfârșitul cărții, una de autojustificare? Probabil anticipând scandalizarea multor credincioși declarați, și nu numai, din cauza cărții lui? Specialistul în limbi orientale și călătorul Ernest Renan  vrea să povestească viața unui om, a unui om extraordinar, dar a unui om, viață contopită…

0 Comments