Isus: Bart Ehrman versus Brant Pitre în ,,Cum a devenit Isus Dumnezeu’’ și ,,Fiul lui Dumnezeu? Pledoarie pentru Isus’’

Pledoaria pentru Iisus a lui Brant Pitre este și o critică la adresa lui Bart Ehrman, a teoriei telefonului fără fir despre Evanghelii și mai ales a considerării lui Isus ca profet apocaliptic transformat după înviere în Fiul lui Dumnezeu prin ,,preamărire’’ sau ,,apoteoză’’, cum ar spune Moshe Idel în cartea sa despre Fiul/fiii lui Dumnezeu. Discuția se poartă, așa cum s-a purtat de milenii, în jurul scrierilor rămase, presupuse a fi existat și pierdute, canonice și apocrife. Bart Ehrman vrea…

1 Comment

,,Ignoranța înstelată’’ a lui Gustave Thibon

Crimele colective nu s-au produs pe muzica marșurilor funebre fiindcă muzicile războinice sunt muzici ce susțin forța și speranța. Muzica războinică îmbătând delirul optimismului trăit de Robespierre, Hitler sau Stalin. Când Goethe înclină să tolereze nedreptatea măruntă ca preț pentru ordine de teama marii nedreptății și dezordinii, de fapt este vorba de o căutare răbdătoare a echilibrului între ce este dezirabil și ce este posibil. El urmează ruga înțeleptului către zeu: să îmbunătățească ce poate fi îmbunătățit, să îndure ce nu…

0 Comments

,,Ispita binelui este mult mai periculoasă decât ispita răului’’ susțin Tzvetan Todorov și Boris Cyrulnik

,,Acolo unde se înalță zorii Binelui, copiii și bătrânii pier, sângele curge’’, spune Vassili Grossman în ,,Viață și destin’’. În locul Binelui, Todorov preferând binele făcut de un om altuia, cum ar fi să ajuți victimele unui război fără să crezi sau să accepți că vreo cauză dreaptă legitimează uciderea. Dar binele făcut persoanelor apropiate nu este suficient. ,,Am petrecut la Auschwitz cei mai frumoși ani din viața mea’’, spunea Rudolf Höss, comandantul lagărului, când a fost supus expertizei psihiatrice în…

1 Comment

Experiențe carcerale în România Comunistă (vol. 1): rezistența spirituală în ,,mașina de măcinat oamenii’’ și efectele măcinișului în prezent

,,Da’ așa atmosferă ca la noi nu exista...Bună...Ce dracu’ o fi avut popa acela, eu nu pot să știu...O liniște și...cum să spui io? O atmosferă...ce nu exista...Și ne împărtășea în fiecare  zi, pe la zece așa. Și era o atmosferă extraordinar de bună...’’. Așa descrie Nicolae Munteanu atmosfera din celula 98 de la închisoarea comunistă din Gherla, unde era ,,moarte de om’’ în 1958.  Arestat și condamnat pentru ,,acte de teroare’’ pentru că la vârsta de 23 de ani, țăranul…

0 Comments

George Steiner ,,în castelul lui Barbă-Albastră’’

Știința și tehnologia au produs grave probleme conexate cu dezechilibrele economice, distrugerea mediului înconjurător, provocând dileme morale. Costul revoluției tehnico-științifice a fost foarte ridicat dar exceptând criticii anarhici, pastorali, nu s-a îndoit nimeni de avântul de înstăpânire a naturii prin cunoașterea științifică. Certitudinea dogmatică a modernizării tehnico-științifice a fost susținută de o voință economică oarbă purtată doar de nevoia de confort și bunăstare materială. Dar a contat și convingerea că investigația mentală trebuie să meargă mereu înainte, să intre în toate…

1 Comment

,,Maeștrii pierduți’’ și redescoperiți de Linda Johnsen

De la misterele cultelor antice, Orfeu și Thales, până la Iamblichos, Hermes Trismegistul și Proclus, autoarea, practicantă de Yoga, urmărește crearea de conexiuni cu spiritualitatea Indiei, cu filosofiile indiene și scoaterea la lumină a laturii spirituale din viețile și învățăturilor maeștrilor antici. Cine agreează asimilările culturale din filosofia indiană în filosofia Greciei Antice, va găsi în carte încercările autoarei de corespondențe cu gândirea indiană, de transmitere a ideilor: de exemplu, transmigrația sufletelor la Platon i se pare autoarei că ,,vine direct…

1 Comment

Basarab Nicolescu: ,,știința, sensul și evoluția’’ către o filosofie a naturii, citindu-l transdisciplinar pe Jakob Böhme

Decăderea epocii noastre manifestată prin neputința de a face față provocărilor timpului este legată de o închidere a științei în fața ființei, în fața sensului și prezența în societate a unor valori întemeiate pe un determinism mecanicist, pe pozitivism sau pe nihilism. Condiția deschiderii științei către sens, către ființă, va fi prezența conceptului de niveluri de realitate  și integrarea subiectului explorator al nivelurilor. Întrebarea asupra isomorfismului sau legilor care străbat mai multe niveluri de realitate apare conexată în discuțiile dintre Jung…

3 Comments

,,Scrisorile rupte’’ de Tagore, scrierea ca ruptură de natură și întoarcere la ea

,,Scrisorile rupte’’ sunt frânturi din Tagore scrise între timpul Occidentului creștin 1887-1894 și timpul bengalez 1297-1300. Uneori Tagore combina lunile și zilele bengaleze cu anii erei creștine ca și cum prin anii occidentali era prezentă dominația Imperiului Britanic dar lunile și zilele rămâneau bengaleze. Dominația Imperiului englez este prezentă în treacăt în scrisorile lui Tagore, autorul disprețuindu-i pe indienii care imită habitatul englez pentru a le intra în grații, pentru a se integra în "înalta" societate engleză, disprețuindu-i mai ales pe…

1 Comment

Werner Jaeger despre ,,Paideia Christi’’

Este la modă trasarea liniilor despărțitoare în istorie, cum este cea între creștinism și lumea Greciei Antice sau între umanismul Renascentist al unui Erasmus ce se întoarce la valorile Antichității greco-romane și creștinismul evului numit întunecat. Dar pentru autorul celebrei ,,Paideia’’, în religia creștină a fost receptată și transformată paideia greacă. Apostolul Filip într-o scriere apocrifă le spune atenienilor că a venit să le aducă  ,,Paideia Christi’’. Noua  religie, religia creștină are pretenția unei misiuni formatoare pentru întreaga umanitate, dar nu…

0 Comments

,,Spirit și libertate’’ în filosofia creștină a lui Berdiaev

,,Spiritul este libertate’’, libertate a gândirii, libertate a filosofiei, filosofie eliberată de religie ajungând însă sclava științei, filosofia ca activitate spirituală fiind mereu în tensiunea de a-și pierde libertatea. Nu există filosofie absolut autonomă, față de religie, știință sau viață. Filosofia este în serviciul vieții, într-o cât mai amplă conștientizare de sine a vieții, cât mai profundă, filosofia este iluminarea vieții. Viața nu este doar viața biologică, ci viață în spirit, în ,,duh (spirit) și în adevăr’’, așa cum spune motto-ul cărții…

1 Comment