,,Scrisorile rupte’’ de Tagore, scrierea ca ruptură de natură și întoarcere la ea

,,Scrisorile rupte’’ sunt frânturi din Tagore scrise între timpul Occidentului creștin 1887-1894 și timpul bengalez 1297-1300. Uneori Tagore combina lunile și zilele bengaleze cu anii erei creștine ca și cum prin anii occidentali era prezentă dominația Imperiului Britanic dar lunile și zilele rămâneau bengaleze. Dominația Imperiului englez este prezentă în treacăt în scrisorile lui Tagore, autorul disprețuindu-i pe indienii care imită habitatul englez pentru a le intra în grații, pentru a se integra în "înalta" societate engleză, disprețuindu-i mai ales pe…

1 Comment

Werner Jaeger despre ,,Paideia Christi’’

Este la modă trasarea liniilor despărțitoare în istorie, cum este cea între creștinism și lumea Greciei Antice sau între umanismul Renascentist al unui Erasmus ce se întoarce la valorile Antichității greco-romane și creștinismul evului numit întunecat. Dar pentru autorul celebrei ,,Paideia’’, în religia creștină a fost receptată și transformată paideia greacă. Apostolul Filip într-o scriere apocrifă le spune atenienilor că a venit să le aducă  ,,Paideia Christi’’. Noua  religie, religia creștină are pretenția unei misiuni formatoare pentru întreaga umanitate, dar nu…

0 Comments

,,Spirit și libertate’’ în filosofia creștină a lui Berdiaev

,,Spiritul este libertate’’, libertate a gândirii, libertate a filosofiei, filosofie eliberată de religie ajungând însă sclava științei, filosofia ca activitate spirituală fiind mereu în tensiunea de a-și pierde libertatea. Nu există filosofie absolut autonomă, față de religie, știință sau viață. Filosofia este în serviciul vieții, într-o cât mai amplă conștientizare de sine a vieții, cât mai profundă, filosofia este iluminarea vieții. Viața nu este doar viața biologică, ci viață în spirit, în ,,duh (spirit) și în adevăr’’, așa cum spune motto-ul cărții…

2 Comments

,,Intrarea pe calea iluminării’’ cu Śāntideva

Cu totul un exercițiu spiritual poate fi privită cartea lui Śāntideva. De altfel întregul text este considerat o recitare în fața celorlalți, o recitare ca exprimare a vorbirii cu sine însuși, ca mărturisire, ca angajament, textul-recitare fiind construit adesea cu verbe la viitor. Viața lui Śāntideva, scrierile lui sunt învăluite în legendă, însă ideile și exercițiul său fac parte din buddhismul Mahāyāna, școala Mādhyamika. Ca și Buddha, el părăsește destinul său de prinț moștenitor dedicându-se meditației în solitudine fugind de lumea…

7 Comments

Fiul lui Dumnezeu/fiii lui Dumnezeu (Îngerul Feței, Metatron, Enoh, Yaho’el, Intelectul Agent, Tiferet/Malhut, Șekina, Ze’yir ‘Anppin, Țadik…) din mistica evreiască într-o cercetare amplă a lui Moshe Idel

Despre categoria filiației în: literatura Hekhalot, literatura rabinică, ezoterismul Așkenazi,   Cabala extatică, Cabala teosofico-teurgică, Cabala creștină, Hasidism Morfonominalism, apoteoză, teofanie, întrupări ,,Numele meu este în el’’ în îngerul trimis să păzească triburile în deșert, un înger identic cu chipul divin, ce merge înaintea israeliților în pustiu, o teofanie angelică în care numele divin este în îngerul necunoscut, ,,îngerul feței’’ ce mântuiește (Ieș. 23.20-21, 33.14, Is. 63.9). Nu pare să fie o distincție între divin și emisar, prin numele său, Dumnezeu este…

3 Comments

Paolo Rossi despre ,,nașterea științei moderne în Europa’’

Nașterea științei moderne nu a fost o naștere precum nașterea unui copil, o naștere bine delimitată, nu a fost o naștere pură adică neamestecată cu elemente socotite apoi, în timp, neștiințifice. A fost o apariție complexă purtând cu ea elemente ce aveau să fie înlăturate ca erorile unei cunoașteri nesupuse experimentului și observației. Oamenii de știință precum Kepler sau Newton nu au fost doar oameni de știință, ci oameni  cu preocupări mistice, religioase. Unii istorici ai științei pentru a expune glorioasa…

3 Comments

Advent, așteptând să vină ,,misterul de Crăciun’’ cu Jostein Gaarder

Cine nu a simțit măcar o dată lângă bradul de Crăciun, cu fața luminată de stele, cum zilele pline de bucurii și de daruri sunt învăluite de un mister nedeslușit, dar simțit, trecând dincolo de pe-trecerea sărbătoririi? Cine nu a trăit misterul zilelor de Crăciun, mister dincolo de daruri și de ,,să fim mai buni’’, poate avea încă o șansă cu Gaarder și misterul lui de Crăciun. Jostein Gaarder (1952-) O fetiță sătulă de larma oamenilor cumpărând daruri de Crăciun, sătulă…

0 Comments

,,De ce ne dezbină politica și religia’’ după ,,mintea moralistă’’ a lui Jonathan Haidt

Afecțiunea, admirația, dorințele, intuițiile  sunt cele dintâi în evaluările, valorizările și alegerile noastre, apoi urmează judecata, raționamentul, gândirea despre societate, politică și religie. De la Wundt până la Zajonc, până la studiile  din psihologia socială ale lui Todorov, Paxton și Greene, mintea noastră evaluează instantaneu, judecățile sociale și politice depinzând de intuițiile noastre, judecățile morale fiind influențate de stările noastre fizice precum gusturile sau mirosurile. Elefantul (intuițiile, înclinațiile, afecțiunea, admirația etc.) și călărețul (judecățile, raționamentul, reflecția strategică etc.) fiind o pereche…

3 Comments

Cercetarea tehnicilor spirituale panindiene în „Patañjali și Yoga” de Mircea Eliade

Ce este Yoga? Etimologia termenului Yoga ne indică faptul că acesta provine din termenul „yuj”, care se traduce prin „a lega laolaltă” sau „a ține strâns”, de unde și latinescul „jungere” sau „jungum”. Toate tehnicile ascetice și toate metodele de meditație din Sāṃkhya pot fi incluse sub termenul Yoga, existând o Yoga „clasică” (așa cum o regăsim în tratatul intitulat „Yoga-Sūtra”, de Patañjali), diverse forme de Yoga „populare” și altele de Yoga nebrahmanice. Yoga presupune detașarea de materie, sustragerea omului din…

1 Comment

Dr. Elisabeth Kübler-Ross despre 5 stadii în agonia bolnavului, ,,despre moarte și a muri’’ în relație cu familia și personalul medical

,,Aici, iată, eu zac în pat, iar fiecare ceas, fiecare zi este o agonie’’, spune un bolnav în fază terminală. Seminarul condus de Elisabeth Kübler-Ross s-a concentrat pe bolnavii de cancer, aflați în faze terminale, pe pacienții cu boli incurabile, aflați în agonia bolii distrugătoare, în speranța unui miracol divin sau uman, străduindu-se să încheie socotelile cu lumea aceasta, uneori în zadar, încercând să-și găsească pacea și liniștea înaintea sfârșitului, trecând peste nemulțumirile legate de atitudinea semenilor, redescoperind singurătatea originară, așa…

4 Comments