Huizinga și Uscătescu: Erasm ,,lumen mundi’’ urmându-și (con)cedo nulli

,,Un nemăsurat dor de libertate’’ a condus lupta lui Erasm, un dor de libertate ca o fatalitate. Independența și libertatea prin cunoaștere sunt trăsături definitorii la Erasm. Mai importante decât universalismul spre care a tins tocmai în căutarea independenței și a libertății. Deși starea lui materială a fost de multe ori precară, Erasm a refuzat slujbe, de la universități la Curia papală, tocmai pentru a-și proteja independența și libertatea. S-a mutat dintr-un oraș în altul pentru a scăpa de presiunile creștinilor…

0 Comments

,,Distihuri morale’’ de Cato, corectate și comentate de Erasmus din Rotterdam

Opera atribuită lui Cato, Distihia moralia Catonis este o culegere de maxime, sentențe, fiind corectată, comentată și dedicată de Erasmus din Rotterdam prietenului său Juan Nevius, conducătorul unui liceu din Leuven. Această culegere este dedicată conducătorului școlii pentru a-i servi ca material didactic pentru elevii săi. Materialul didactic fiind un sprijin pentru Nevius în continuarea activității sale de cultivare a elevilor, de ferire de barbaria ignorantă, de a-i învăța pe elevi știința literelor și judecata moravurilor epocii în care trăiesc prin…

2 Comments

Contraistoria filosofiei (vol. 2) – Creștinismul hedonist adică gnosticii, Spiritul liber, Lorenzo Valla, Marsilio Ficino, Erasmus și Montaigne sau creștinii epicurieni ai lui Onfray

 Glasul gnosticismului răsună încet și chinuit din umbra trecutului și din spatele veșnicei boxe a acuzaților în care a fost trimis de creștinism. Acesta propovăduiește o credință opusă, o credință ale cărei limite se situează între bine și rău. „Gnosticismul se instalează dincolo de bine și de rău, în toate chestiunile, inclusiv în ce privește sexul, libidoul, dorințele, pasiunile și pulsiunile.” (pag. 22)  Comunitatea gnosticilor, una eretică prin modul de gândire, în raport cu credințele vremii, s-a întemeiat în „orașe și…

3 Comments