Să intrăm în ,,eroicele avânturi’’ (Gl’ Heroici Furori) ale lui Giordano Bruno

Avânturile eroice sunt avânturile către înălțimi prin iubire, cunoaștere și creație. Furore sau mania trimit la acele stări asemănătoare, precum: ,,o nebună beție’’, nebunia divină, inspirația și frenezia creatoare, nebunia și posedarea iubitorului înflăcărat, însuflețit de către iubirea sa pentru ceva sau cineva, entuziasmul ce cuprinde intelectul, sfera afectivă dar și trupul. Acest entuziasm pare să fie mai mult decât ce se manifestă prin intelect, stări afective sau prin trup, iar ivirea sa este de niciunde. În ,,Ion’’, Platon vorbește despre:…

0 Comments

Patria (ne)uitată a locotenentului Schreiber reamintită alături de Andreï Makine

Eroii se prăbușesc în moarte, dar triumfă prin amintirea lor. Dar oamenii îi uită, eroii fiind învinși încă o dată. Eroii supraviețuitori trăiesc intens această uitare, deși ei sunt prezenți în carne și oase, oamenii vor să uite războiul, suferința și ororile trecutului, vor cumva firesc să-și redobândească bucuria de a viețui. Să fie vorba doar de această bucurie de a viețui ca sursă a uitării? Sau este vorba și de: ,,milioane de…clone fără număr de femei și de bărbați etalând…

0 Comments

‚‚Mitul nașterii eroului’’ într-o ‚‚interpretare psihologică a mitologiei’’ de Otto Rank

Babilonieni, hinduși, persani, egipteni, greci, romani în legendele, poemele, miturile lor au avut similitudini privitoare la nașterea și viața eroilor, întemeietorilor de cetăți, de religii sau de imperii. Cum se explică aceste similarități? Similitudini și teorii O anumită înclinație a minții umane de a se manifesta asemănător între anumite limite (Adolf Bastian, Adolf Bauer) sau o altă teorie, cea a comunității originare pe Indus, dar nedovedită. O a treia teorie este cea a migrației și împrumuturilor, spațiul babilonian fiind prima sursă…

0 Comments

O poveste de secol XIX a filologului Ernest Renan despre “viața lui Iisus”

‘‘Dacă Iisus ar reveni printre noi, el ar recunoaște ca discipoli nu pe cei care pretind că-l cuprind în întregime în câteva fraze din catehism, ci pe cei care lucrează pentru a-l continua’’(pp. 278-279). Să fie această credință dinspre sfârșitul cărții, una de autojustificare? Probabil anticipând scandalizarea multor credincioși declarați, și nu numai, din cauza cărții lui? Specialistul în limbi orientale și călătorul Ernest Renan  vrea să povestească viața unui om, a unui om extraordinar, dar a unui om, viață contopită…

0 Comments