etica

Etica lui Spinoza, partea a III-a, unde conatus-ul cititorului se extinde bucurându-se de cunoașterea naturii afectelor
Cătălin Spătaru / Filosofie

Etica lui Spinoza, partea a III-a, unde conatus-ul cititorului se extinde bucurându-se de cunoașterea naturii afectelor

Nu blestemăm, nu batjocorim, nu aruncăm în domeniul absurdității și îngrozitorului afectele și pasiunile omului, ci le integrăm în cunoașterea naturii. Fiindcă ele nu sunt ceva rupt de natura lucrurilor, ele sunt naturale, țin de legile comune naturii. Înțelegerea și nu damnarea afectelor, cunoașterea naturii lor, nu etichetarea nebuniilor omului ca vicii, fiind vorba de natura lucrurilor, totdeauna aceeași, virtutea și puterea ei fiind mereu la fel, doar formele se schimbă. În fizic și în suflet, legitatea naturii este prezentă. Ura…

0 Comments
31 octombrie 2023
Cercul de lectură/filosofie – Thomas Hardy & Aniela Jaffé/Baruch Spinoza & Giorgio Agamben (30.09.2023) – Esplanada, Constanța
Despre activitatea cercurilor

Cercul de lectură/filosofie – Thomas Hardy & Aniela Jaffé/Baruch Spinoza & Giorgio Agamben (30.09.2023) – Esplanada, Constanța

În perioada următoare vom relua activitatea cercurilor de lectură și de filosofie în orașul Constanța. Prima noastră revedere va presupune desfășurarea simultană a celor două cercuri, unde vom discuta despre „Tess D'Urberville” de Thomas Hardy (1982, București, 1982, trad. Catinca Ralea & Eugenia Cîncea) și „Apariții. Fantome, vise și mituri: o interpretare psihologică” de Aniela Jaffé (2015, București, Humanitas, trad. Daniela Ștefănescu), precum și despre Cartea a III-a („Despre originea și natura afectelor”) din „Etica” de Baruch Spinoza (1957, București, Editura…

0 Comments
15 august 2023
‚‚Etica” lui Spinoza demonstrată geometric începând cu ,,Deus sive Natura’’ (cartea I)
Cătălin Spătaru / Filosofie / Radu Mihai

‚‚Etica” lui Spinoza demonstrată geometric începând cu ,,Deus sive Natura’’ (cartea I)

Știm, câte capete atâtea păreri, fiecare cu gustul lui, ș.a., aceste ziceri și zicători apar pentru că mulțimile mai degrabă își imaginează lucrurile decât le cunosc, oamenii nu explică natura lucrurilor, ci doar folosesc imaginația, construind existențe imaginare, în locul celor raționale. Ne încântă simțurile, lucrurile sunt atrăgătoare sau respingătoare, sunt plăcute sau urâte, frumoase, ordonate sau dezordonate, ele toate trebuie judecate după natura și puterea lor, nu după prejudecățile noastre cu privire la ele, prejudecăți la care ținem plecând de…

4 Comments
30 august 2020
Cercetarea problemelor moderne ale psihologiei morale într-o perspectivă umanistă asupra eticii în „Omul pentru sine”, de Erich Fromm
Filosofie / Psihologie / Radu Mihai

Cercetarea problemelor moderne ale psihologiei morale într-o perspectivă umanistă asupra eticii în „Omul pentru sine”, de Erich Fromm

Criza omului modern: relativismul etic  În viziunea lui Erich Fromm, omul modern trăiește o criză a relativismului etic, iar acest lucru se datorează unei confuzii morale cauzate de îndoielile pe care modernitatea le-a formulat cu privire la autonomia și rațiunea umană. Confuzia respectivă îl determină pe individul uman să-și însușească o atitudine relativistă cu privire la validitatea generală a judecăților de valoare și a judecăților etice, ceea ce îl poziționează într-o stare de vulnerabilitate în fața sistemelor de valori iraționale. Acestea…

0 Comments
18 februarie 2020
Aristotel despre ne/cumpătare, ne/stăpânire de sine, tărie și slăbiciune în Etica Nicomahică(cartea VII, capitolele I-X)
Cătălin Spătaru / Filosofie

Aristotel despre ne/cumpătare, ne/stăpânire de sine, tărie și slăbiciune în Etica Nicomahică(cartea VII, capitolele I-X)

Oamenii cu o virtute stârnind o profundă admirație sunt rari, rari sunt acești oameni divini. Rare și bestiile care duc viciul la exces, exces al excesului, uneori datorită unor maladii. În afara acestor două dispoziții rare din sfera moralului, mai sunt viciul și lipsa de stăpânire, ca opusele virtuții și stăpânirii de sine(1145a, 1148b, 1149a). Nu este cel necumpătat un nestăpânit, iar  cel cumpătat un stăpân pe sine? Nu, pentru că necumpătarea este rea, pe când stăpânirea de sine este bună…

0 Comments
12 decembrie 2018
Etica Nicomahică a lui Aristotel (cărțile I, II, III) sau despre bine, fericire, virtuți, curaj, cumpătare și alte lucruri etice
Cătălin Spătaru / Filosofie

Etica Nicomahică a lui Aristotel (cărțile I, II, III) sau despre bine, fericire, virtuți, curaj, cumpătare și alte lucruri etice

Nu ne-ar fi de nici un folos această carte, spune Aristotel, dacă nu ne-ar ajuta să devenim virtuoși (1103b). Și de ce să devenim virtuoși? Virtutea este calea supremă către fericire, fericirea fiind activitatea conformă cu virtutea (1098b). Fericirea este binele perfect, suprem, scop în sine căci nu vrem fericirea sau binele pentru altceva, în schimb sănătatea, plăcerea, inteligența, onoarea le vrem pentru a fi fericiți (1097 a,b). Și nu este îndeajuns să vrem doar plăcerea sau inteligența pentru ele însele?…

4 Comments
26 iunie 2018
A. C. Grayling despre „Alegerea lui Hercule”, o povară la fel de grea ca întotdeauna
Cătălin Spătaru / Invitați / Istorie / Literatură / Radu Mihai

A. C. Grayling despre „Alegerea lui Hercule”, o povară la fel de grea ca întotdeauna

 Sau nu, pentru o epocă hedonistă care alege ușor plăcerea ar părea că între datorie și plăcere nu este o alegere grea. Nici pentru noi, Herculeenii și Herculeenele ce ne muncim cu timpul vieții noastre, pentru a reuși cât mai bine să-l risipim. Cartea lui Grayling nu-i deloc o risipă. Pentru cei înaintați în studiul filosofiei ar fi o reluare benefică, de reamintire a unor argumente în discuția unor teme importante precum binele și răul, etica și morala, sexul, drogurile, eutanasia,…

0 Comments
17 octombrie 2017