Ursul prădător, Agent Green, Daniel Cohn-Bendit și ideologia roș-verde

Să privim trupul sfâșiat al fetei mâncate de urs și să ne gândim mereu la limitele cunoașterii și acțiunii noastre. Unii drumeți au citit, ca și mine, pe panourile amplasate cu bani europeni și cu donațiile sentimentale că omul nu este prada ursului, că sapiensul nu este vânat de urs. Oare iubitorii de urși, amplasatori de astfel de panouri, nu știau că între 2018-2022 au murit 29 de oameni din cauza urșilor și alți 269 au fost mutilați de urși, după…

0 Comments

Shinrin-yoku sau ,,îmbăierea în pădure’’ cu Dr. Qing Li

Pacienții cu o priveliște verde au nevoie de mai puțin timp pentru recuperare, fiind externați mai repede față de cei lipsiți de o priveliște verde. Chiar și simpla expunere la imagini cu verdele nesfârșit al pădurilor a dus la o însănătoșire mai rapidă a celor de la terapie intensivă. Nici nu este nevoie uneori așadar de întreaga realitate a pădurii pentru  ca mintea și corpul să reacționeze pozitiv, când ,,se află’’ în natura verde. Este ca o refacere a legăturii pierdute…

0 Comments

,,Legătura secretă dintre om și natură‘‘ revigorată de Peter Wohlleben, noaptea în pădure

Reluând câteva idei din ,,viața secretă a copacilor’’,  Wohlleben încearcă se arunce o punte peste separarea dintre noi și natură, dintre intelect și sistemul complex, ,,aproape mecanic’’ al lumii înconjurătoare. După ce s-a râs pe seama lui Descartes că a văzut în animale, agregate de mecanisme și mașini, omul este cunoscut cu ,,aparate’’ în el, precum cel excretor, reproducător, respirator etc., în psihic având mecanisme precum cele de apărare, la fel, și animalele niște existențe cărora le cunoaștem aparatele și mecanismele…

1 Comment

,,Scrisorile rupte’’ de Tagore, scrierea ca ruptură de natură și întoarcere la ea

,,Scrisorile rupte’’ sunt frânturi din Tagore scrise între timpul Occidentului creștin 1887-1894 și timpul bengalez 1297-1300. Uneori Tagore combina lunile și zilele bengaleze cu anii erei creștine ca și cum prin anii occidentali era prezentă dominația Imperiului Britanic dar lunile și zilele rămâneau bengaleze. Dominația Imperiului englez este prezentă în treacăt în scrisorile lui Tagore, autorul disprețuindu-i pe indienii care imită habitatul englez pentru a le intra în grații, pentru a se integra în "înalta" societate engleză, disprețuindu-i mai ales pe…

1 Comment

Întoarcerea lui Spinoza dinspre ,,Deus sive natura” către natura și originea sufletului (cartea II din ,,Etica’’)

În demonstrația sa numită ,,etică’’, folosind metoda geometrică, Baruch Benedictus Spinoza a legat strâns și riguros: Dumnezeu, natura și existența lucrurilor. Se citește pe sine prin atributul gândirii, Deus, natura lucrurilor, în cele câteva zeci de pagini din cartea I? Unde Spinoza face o teorie a naturii lucrurilor, o ontologie, o onto-teologie a lui Dumnezeu cu o infinitate de atribute și de moduri…nu nici vorbă: adevărul nostru este precum câinele față de constelația cu același nume. Cartea I despre Deus sive…

2 Comments

Paolo Rossi despre ,,nașterea științei moderne în Europa’’

Nașterea științei moderne nu a fost o naștere precum nașterea unui copil, o naștere bine delimitată, nu a fost o naștere pură adică neamestecată cu elemente socotite apoi, în timp, neștiințifice. A fost o apariție complexă purtând cu ea elemente ce aveau să fie înlăturate ca erorile unei cunoașteri nesupuse experimentului și observației. Oamenii de știință precum Kepler sau Newton nu au fost doar oameni de știință, ci oameni  cu preocupări mistice, religioase. Unii istorici ai științei pentru a expune glorioasa…

3 Comments

,,Ideea de natură’’ într-o istorie a gândirii cosmologice europene scrisă de Collingwood

Cele trei cosmologii Lumea modernă a preluat ideile de proces, de schimbare și de dezvoltare din studiul istoriei (secolul XVIII – Turgot și Voltaire), ideea de progres transpusă în cercetarea naturii avea să devină cunoscută prin termenul evoluție. Analogia dintre dezvoltarea și progresele din istorie cu cele din natură este cea care stă la baza cosmologiei moderne. Gândirea naturii la greci avea ca analogie microcosmul (omul) și macrocosmosul (natura), iar cosmologia renascentistă (secolele XVI-XVIII) avea ca analogie: natura ca operă a…

0 Comments

Zen (Ch’an): Bodhidharma – Marea trezire, Rinzai – Cronica realizării, Shunryu Suzuki – Zen aici și acum,  Dokushô Villalba – Ce este zen?, Kaiten Nukariya – Istoria zenului

‚‚Dacă vă întâlniți cu Buddha, ucideți-l pe Buddha. Dacă întâlniți patriarhi, ucideți patriarhii…dacă întâlniți rude, ucideți-vă rudele’’, le spune maestrul Rinzai ucenicilor săi. Pentru a vedea limpede  trebuie distrus tot ce aduce amăgire în afară și înăuntru. Învățăturile buddhiste sunt risipă de hârtie și hârțoage bune de șters pe jos (Rinzai, pp. 54-55, Nukariya, pp. 10, 64). Tan Hia, un maestru zen, arde statuia lui Buddha pentru a se încălzi într-o dimineață geroasă.  Un alt maestru zen, Joshu a lovit statuia…

1 Comment

Contraistoria filosofiei (vol. 3) – Libertinii barocului, adică libertinii fideiști și libertinii panteiști ai lui Onfray

Cum putem să definim un libertin al barocului?  Termenul de libertin a apărut pentru prima dată în secolul al XVI-lea, iar semnificația sa epistemologică provine din cuvântul latin „libertinus”, adică libert. Totuși, în perioada barocului, cuvântul respectiv servea atât pentru definirea ereticilor, cât și pentru cea a reformaților sau a heterodocșilor...sau, după cum afirmă Onfray, a oricărei persoane care refuza să creadă în Dumnezeul creștin al Bisericii catolice, apostolice sau romane. Altfel spus, libertinul este acea persoană care respinge dogma religioasă,…

3 Comments

Cu Alberto Vazquez-Figueroa pe un „Pământ virgin”, amintindu-ne de o ‚‚iubire pe o  insulă blestemată’’

Pământ virgin versus progres și civilizație Conquistadorii cucereau marile imperii amerindiene în numele religiei creștine și pentru aur, jungla amazoniană, natura virgină și sălbatică este cucerită de omul civilizat în numele progresului și pentru bani. Dar ce lasă în urmă și care sunt consecințele progresului, acest zeu al timpurilor moderne? Personajul principal, un american scârbit de războiul din Vietnam, rod al civilizației susține se întreabă: ‚‚De ce nu poate nimeni să oprească progresul? Până când vom consimți să ne distrugă? În…

1 Comment