Poezie

Să nu iubești picături ce vor dispărea în eternitate, să iubești întregul ocean, nicicând nu poate seca…
Invitați / Literatură

Să nu iubești picături ce vor dispărea în eternitate, să iubești întregul ocean, nicicând nu poate seca…

Șoptește-mi numele-nainte să adormi… Eu te aud… Focu-mi nestins din sud arde…doar l-ai lăsat arzând… Doar știi ce e și știi ce sunt, umbra luminii pe pământ Culori de val, culori de vânt, Gândul ce-ți bântuie prin gând… Șoptește-mi numele-nainte să adormi… Eu te aud… Focu-mi neostoit din sud încă mai arde… L-am lăsat arzând Doar…știu ce ești și știu că sunt Umbra luminii, doar un vis… Înger căzut, închis în hoitul ăsta de pământ… Șoptește-mi numele…șoptește-mi-l în gând Și spune-mi…

0 Comments
9 iunie 2017
Iubire lichidă
Literatură / Vlad Țepeș

Iubire lichidă

Miroase a vară,Miroase a plajă,Simt cum mă cheamă cu a sa vrajăInconştient simt chemareaDe la Ea, Marea Mă vrea, mă simte...Ea cu ale sale valuri, vrea să mă alinteEu îi răspund, o alint în cuvinteO, Tu, Mare eternă, nu mai vreau a ta absenţă!Fug spre tine, vreau să te simt din nou în esenţăAjung, în sfârşit la tine, parcă eşti şi mai frumoasăAud vocea Ta, parcă eşti şi mai melodioasăO, Tu, fiinţă glorioasă!Dar, mai presus decât acestea, simt bucurie...M-am întors acasă,…

7 Comments
8 aprilie 2016
Sinuciderea unui suflet
Literatură / Vlad Țepeș

Sinuciderea unui suflet

Sinuciderea unui suflet În lumina dimineții mă învelesc cu umbra vieții,Stau cu El la țigarăUltimul fum pentru ultima oară.Pierd meciul vieții, cuțitul e înfiptSub ultimele licăriri de lumină mă agitSângele țâșnește, totul e haoticEl râde în fundal, ah, râsul său hipnotic... Brusc mintea-mi este inundată de gânduri calmeAdorm, dar fără trupul tău în palmePoate e vina Ta, poate e ego-ul meuSă ai parte de tot, dar nimic să nu fie al tău:El a fost blestemul meu. Poezie realizată de Vlad Țepeș.…

0 Comments
8 martie 2016
Ea mortua est
Literatură / Vlad Țepeș

Ea mortua est

Ea mortua est Iubita mea e moartă, doi metri sub pământ Stau la mormânt...în mână ținând, ultimul ei veșmânt. Plin de tristețe, în lacrimi, suspin... Prin amintiri durerea vrând să o alin. Draga mea iubită, de ce ai murit? Simt că nu merit... În aceasta crudă lume, tu m-ai părăsit! Cerul este gri...un cântec funerar, cântă în fundal, Fumul negru-necăcios, iese din furnal. De ce ai murit acum...și nu altă dată? Sunt egoist...dar n-am vrut ca tu să pleci vreodată... Înnebunit,…

3 Comments
15 ianuarie 2016