Înainte de a fi bătut de elevi, profesorul român trebuie să prezinte: certificat de integritate comportamentală, cazier judiciar, testarea psihologică, testarea psihiatrică.
Profesorul trebuie să rămână integru și să-și controleze comportamentul când o încasează de la regele-elev.
Profesorul trebuie să nu răspundă cu violență la agresiunea idolului copil nevinovat, pentru a-și păstra cazierul curat.
Profesorul trebuie să rămână calm, când ia pumni și palme de la adolescentul pur și neprihănit, eventual și de la părinții justificați în furia lor justițiară.
Profesorul nu trebuie să fie anxios în fața încasării unei cafteli de la elevul abuzat cu disciplina, nu trebuie să aibă fobie față de înjurăturile elevului oprimat cu învățătura și nici depresie după ce-și șterge scuipații micilor jucăuși.
Profesorul nu trebuie să devină schizoid ca refugiu din fața minunatei realități contondente, nici să delireze că ar fi victimă, să fim serioși, așa se continuă revoluția anti-autoritară începută acum peste 50 de ani în Occident. Întrebați-l pe maoistul și ecologistul Daniel Cohn-Bendit cum a luptat el contra autorității! Sau pe Finkielkraut!
Ca o premeditatio malorum, vom expune, într-o listă deschisă, câteva bătăi încasate de profesorii oprimatori de la elevii eliberați de autoritatea profesorului. Începem cu un caz ,,celebru’’: un profesor din Galați a fost bătut după ce a avut tupeul să-i atenționeze pe elevi, că nu au voie să fumeze în curtea liceului. După ce elevul i-a expirat fumul de țigaretă în fosele nazale didactice, profesorul a dovedit un comportament nepotrivit: în loc să se bucure de nicotina furnizată de elev, profesorul nicotinofob s-a dedat la agresiuni cu elevul, elevul învingând în prima repriză autoritatea profesorală, trimițând-o fără ambulanță la spital. Evident unii l-au condamnat pe profesor pentru acest comportament. Nu ne miră după atâta spălare pe creier proslăvitoare a idolului-copil inocent (,‚copilul’’-elev avea 18 ani).
De ce este ,,celebru’’ acest caz? Pentru că a apărut după ce un livrator nepalez a încasat un pumn în București: toată presa l-a jelit pe asiatic, la fel, forțele politice progresiste până la președintele Nicușor Dan, păzit de securistul Pahonțu, au condamnat pumnul xenofob (între timp securiștii au devenit și ei pașnici, condamnând și ei violența dăruită multor români de ei înainte și după ’89).
Dar președintele, politicienii prostgresiști, influențarii prostgresiști nu au condamnat banala agresare a profesorului trimis la spital. Nici vorbă, copiii și străinii sunt două dintre categoriile favorite ale stângii occidentale, iar diversitatea din ideologia DEI include să mai pocnești câte un profesor intolerant cu idolul-copil nevinovat, bând din țigaretă în curtea liceului.
Stresul începerii școlii l-a determinat pe elevul oprimat cu învățătura să-i dea o palmă profesoarei, după o dispută verbală în renumitul ,,Mircea cel Bătrân’’ din Constanța. Păi cum a îndrăznit profesoara să se contrazică cu ,,gura adevărului’’, adică elevul? În ultimele decenii cantitatea de minciuni revărsate de ,,gurile adevărului’’ a crescut colosal, pentru că genitorii au început să le creadă. De ce? Deoarece diferența mentală, cognitivă dintre genitori și progenituri s-a redus simțitor. Azi, un absolvent de studii superioare crede mai multe dintre minciunile odraslei decât meseriașul cu profesională de acum 4 decenii.
Când copilul nu poate altoi profesorul, sar rudele. Profesorul l-a pedepsit pe micuțul inocent, care scria porcării fluviu pe caiet, punându-l la colțul de rușine! Oooo, ce pedeapsă medievală! Cum tovarăși să mai producem astfel de ,,umilințe’’ în epoca noastră progresată nimicitor, în care s-au descoperit ouăle de aur de sub găina educației? După mii de ani de pedepse educative, am reușit, am găsit adevărul! Rudele copilului snopindu-l pe învățător l-au aplicat: copilul nu se pune la colțul de rușine, doar profesorul!
Constanța, Mureș, Lugoj, Botoșani, Focșani, Târgoviște…aceeași partitură a revoltei proletariatului școlar contra profesorilor opresori. Pentru a nu fi acuzat că ignor violența profesorului asupra elevului-victimă oricum, să ne oprim la un caz de condamnare a profesorului pentru violentarea idolului epocii noastre retardate.
Profesoara din Recaș este condamnată și pentru ,,sentimentul de umilință și de rușine’’ a victimei de clasa a V-a, susține Curtea. În motivația Curții transpare ușor spălarea pe creier din epoca noastră, cu ideologia copilului victimă inocentă. Că victima inocentă înjura profesoara în fața elevilor, nu contau desigur ,,umilința și rușinea’’ profesoarei, care ar fi trebuit într-o societate normală, nu decrepită ca cea în care trăim, să fie autoritatea care regla comportamentul și limbajul victimei inocente. Dar evident că victima inocentă știe adevărul: profesoara nu este nici o autoritate.
Eu sper caCurtea și oamenii ei spălați pe creier cu ideologia la modă să primească injurii de la victime inocente, precum elevul în cauză, și apoi vom vedea, dacă oamenii Curții vor mai judeca atât de îngrijorați de ,,umilirea și de rușinea’’ victimei inocente. Aproape sigur oamenii Curții vor avea o preocupare mai mare pentru salvarea autorității justiției ideologizate și mai puțin pentru sentimentele și umilința minorul inocent din cauza pedepsei primite de la a treia putere a statului.
Spre deosebire de ,,Curtea’’ ce-și dă singură puterea și autoritatea prin ,,violența legală’’, profesorul nu are nici o autoritate.
Violențele profesorilor asupra elevilor sunt violențe ale disperării și deziluzionării că profesorul ar conta și ar avea vreo autoritate în fața educatului.
În urma demersurilor sindicatelor profesorilor bătuți, în 2020 puterea legislativă a încercat să salveze autoritatea profesorului. Avocata poporului, tovarășa Weber a contestat legea la CCR pentru că: profesorul nu e o putere publică, furnizează un serviciu cu all inclusive adică intră și încasarea pumnilor de la elevi, iar, atenție, elevului i se îngreunează apărarea, după ce snopește profesorul.
Cam așa gândește o reprezentantă a legilor făcute de stânga europeană și o tovărășă din PCR, din ong-urile sorosiste, mare judecătoare la CEDO și mare apărătoare a drepturilor categoriilor favorite ale stângii occidentale.
Legea contestată și de PNL și de USR, două partide îmbibate de ideologia protejării drepturilor anumitor categorii, a fost respinsă de un CCR spălat pe creier cu ideologia la modă și subordonat politic, o instituție cu judecători puși de partidele politice, în relații clientelare, care votează la comandă, având în componență unii foști membri PCR și securiști, respingând legi precum cea a lustrației.
Astfel s-a sfârșit timida încercare a statului român de a dezgropa autoritatea profesorului, îngropată de guvernările postdecembriste și peste care au pus cruce elevii inocenți și genitorii lor, în noua fermă orwelliană unde unele vietăți sunt mai egale decât altele.
Adevărata miză a lipsei de autoritate a educatorului este că nici ce transmite el nu mai are vreo valoare. Cunoașterea este compromisă și n-are nici o putere sau valoare pentru elevul inocent, pentru că educatorul este neimportant.
Nu există mai multe violențe asupra profesorilor deoarece elevii nu vor să-și strice ziua cu efectele negative ale agresiunii lor, în plus, ei nu sunt siguri de obediența și de pasivitatea non-violentă a educatorului.
Cum mai există astfel de profesori recalcitranți și lipsiți de obediență în fața elevilor inocenți în agresiunea lor, PSDPNLUSRUDMR trebuie să mai inventeze niște teste și niște certificate pentru filtrarea profesorimii: cei care nu sunt saci didactici de box trebuie eliminați din sistem!
scris de Cătălin Spătaru
