Contraistoria filosofiei (vol. 2) – Creștinismul hedonist adică gnosticii, Spiritul liber, Lorenzo Valla, Marsilio Ficino, Erasmus și Montaigne sau creștinii epicurieni ai lui Onfray

 Glasul gnosticismului răsună încet și chinuit din umbra trecutului și din spatele veșnicei boxe a acuzaților în care a fost trimis de creștinism. Acesta propovăduiește o credință opusă, o credință ale cărei limite se situează între bine și rău. „Gnosticismul se instalează dincolo de bine și de rău, în toate chestiunile, inclusiv în ce privește sexul, libidoul, dorințele, pasiunile și pulsiunile.” (pag. 22)  Comunitatea gnosticilor, una eretică prin modul de gândire, în raport cu credințele vremii, s-a întemeiat în „orașe și…

2 Comments

Ibn Tufayl (Abubacer/Abentofal) – Hayy bin Yaqzan/Yaqdhan (Philosophus Autodidactus) sau din tainele înțelepciunii unui Robinson Crusoe mistic

Filosoful arab Ibn Tufayl, latinizat Abubacer sau Abentofal rescrie în secolul XII o poveste care circula în diferite variante și care avea să fie reluată sub numele mai cunoscutului Robinson Crusoe (Introducerea lui George Grigore, pp. 11-18). Povestea de pe insulă: Hayy și Existentul cu existența necesară și desăvârșită  Pentru a nu face un salt deja, unde voia să ajungă filosoful și medicul arab, sunt admise la început ambele variante ale povestirii apariției copilului pe o insulă pustie: creatura Domnului este…

0 Comments

Andrew Newberg, Eugene D’Aquili, Vince Rause – De ce nu dispare Dumnezeu? Știința creierului și biologia credinței

Neuroteologia Neuroteologia poate sta la baza unei metateologii, unei megateologii, ea însăși putând deveni așa ceva, folosind neurologia în studierea credinței religioase. Știința creierului poate identifica universalul în procesele creierului din timpul experiențelor religioase pentru a identifica aspectele universale ale religiei. Se deschide calea unei teologii plecând de la ce este comun în orice experiență religioasă: creierul și această nevoie de transcendere, ce a apărut în creierul nostru (pp. 236-237). Abilitatea de a transcende La ce bun această abilitate pentru evoluția…

9 Comments

‚‚Nu sperați că veți scăpa de cărți’’ ne avertizează Umberto Eco și Jean-Claude Carriere

Biblioteca încălzește, adăpostește, ferește de erorile umanității, cititorul este înconjurat de ideile lumii, de sentimente, de cunoaștere și de rătăcirile posibile din cărți, fiind oarecum protejat de primejdiile înghețate ale ignoranței, încât nu-i va fi niciodată frig în bibliotecă(p. 227). Umberto Eco Cartea și tehnologia Un futurolog anticipa la o întâlnire la vârf la Davos în 2008 că pe lângă scumpirea petrolului, cotarea apei la bursă, un alt eveniment ce va zdruncina omenirea va fi: dispariția cărții(p.13). Cartea tipărită din epoca…

2 Comments

Încă două introduceri în Metafizica lui Aristotel: cărțile II(alfa mic) și III(Beta)

Aporia sau fundătura logică este o legare a minții din care se chinuiește să iasă, ignorarea problemei nu dezleagă nodul legăturii încurcate, în care gândirea este prinsă(995a). O încurcătură este și prezența cărții alpha mic(cartea II), o mică introducere nu la fel de întinsă ca Alpha mare(cartea I), cu care are în comun ideea cercetării tradiției gândirii asupra primelor principii, cauze sau rațiuni. Diaporematica este metoda de a aduce în discuție argumentele celor din tradiția de gândire, oricât de slabe ar…

0 Comments

Etica Nicomahică a lui Aristotel (cărțile I, II, III) sau despre bine, fericire, virtuți, curaj, cumpătare și alte lucruri etice

Nu ne-ar fi de nici un folos această carte, spune Aristotel, dacă nu ne-ar ajuta să devenim virtuoși (1103b). Și de ce să devenim virtuoși? Virtutea este calea supremă către fericire, fericirea fiind activitatea conformă cu virtutea (1098b). Fericirea este binele perfect, suprem, scop în sine căci nu vrem fericirea sau binele pentru altceva, în schimb sănătatea, plăcerea, inteligența, onoarea le vrem pentru a fi fericiți (1097 a,b). Și nu este îndeajuns să vrem doar plăcerea sau inteligența pentru ele însele?…

4 Comments

Cunoașterea la Kant, în „20 de întrebări și răspunsuri despre Immanuel Kant” de Mircea Flonta

Una dintre facultățile implicate în cunoaștere este rațiunea, privită de către Kant ca o „instanță supremă care decide asupra tuturor pretențiilor ce privesc cunoașterea” (pag. 14) și care se supune doar legilor pe care și le dă ea însăși. Rațiunea este o facultate a ideilor, idei pe care filozoful le diferențiază de cunoștințele propriu-zise, obținute de celelalte două facultăți ale cunoașterii: sensibilitatea și intelectul. Deși suverană, rațiunea umană are puteri limitate – „ele nu sunt pe măsura celor mai înalte aspirații…

4 Comments

Când ‚‚Viața e vis’’ alături de Calderon, pierduți printre spiralele abia deslușite ale viselor

‚‚Un vis e viața-n sine Iar visele vise doar’’(2185) ‚‚Ce este viața? Un delir. Ce este viața? Un coșmar. O nălucă, nor fugar, Și-i mărunt supremul bine’’(2180, 2185) Într-o zi, într-o clipă, din senin sau dintre norii fugari ai gândurilor, poate orice om experiază ca un fulger că toată viața sa este un vis. Un vis este viața în sinea ei. Tot ce am crezut, tot ce ne-a afectat, tot ce ne-a mistuit de-a lungul vieții, toată ‚‚realitatea’’ de coșmar sau…

2 Comments

Paul Davies despre “Ultimele trei minute ale universului” sau apocalipsa după cosmologi

Cătălin Spătaru:  Când transferul de căldură va duce sistemul la o temperatură uniformă și nu va mai avea loc nici un schimb de căldură, atunci sistemul ajunge la un echilibru termodinamic, numit entropie (pp. 24-25). Orice activitate fizică tinde către un echilibru termodinamic sau entropie maximă încât nimic nu se va mai întâmpla niciodată. Aceasta este moartea termică a universului. Faptul că universul se îndreaptă spre așa ceva în mod ireversibil, arată că el nu poate să fi existat dintotdeauna, nu…

1 Comment

Cu Bachelard prin ‘‘Apa și visele’’ vieții

Cătălin Spătaru  ‘‘Veniți, o, prieteni, în dimineața luminoasă, să cântați râului! Unde-i prima noastră suferință? Căci am ezitat să spunem…Ea s-a născut în acele ceasuri când am îngrămădit în noi prea multe lucruri nerostite. Râul vă va învăța să vorbiți totuși, în ciuda suferințelor și amintirilor, el vă va învăța euforia prin eufuism, energia prin poem. Vă va spune, clipă de clipă, cuvinte frumoase și rotunde care se rostogolesc peste pietre’’. (p.106) Lacul face grădina fermecătoare, totul părând a se lega…

4 Comments