Singurătate de august, fragment din ‘‘Secretul vieții’’ lui Miguel de Unamuno

În singurătate, viața noastră e un dialog cu oamenii. Când altul îmi vorbește se interpune între mine și lucruri, iar separația dintre noi dăinuiește. Când el absentează, atunci gândurile lui sunt cu mine, în solitudinea mea sunt cu ceilalți. ‘‘Căutăm societatea doar pentru ca fiecare să fugă de sine însuși, iar fugind așa, fiecare de sine, nu ne unim, ci conversăm ca niște umbre goale, mizerabile spectre umane. Oamenii nu conversează între ei decât din slăbiciune, golindu-se de înșiși, și de…

3 Comments

Arta și noile tehnologii – Florence de Meredieu

  Să apuci imaginea ca o piele sau ca un corp (Bill Viola în Passage din 1987); un monitor video introdus într-un tablou, cuplat la o cameră ce-l filmează pe privitorul tabloului, încât acesta apare pe monitor, ca parte integrantă a picturii lui Martial Raysse (1967); construirea unei lumi organice printr-o sculptură digitală (Kawaguchi, Louis Bec, William Latham-Computer Artworks), Latham - Computer Artworks milioane de culori din imaginile digitale stând la dispoziția pictorilor, lui Victor Grillo constructorul unei mașini de pictat,…

2 Comments

Matei Vișniec: ‘‘Domnul K. eliberat’’ sau amânarea perpetuă a libertății

 Domnul K., personajul lui Kafka și al lui Vișniec, poate fi eliberat, dar nu poate rămâne liber. Eliberarea este o libertate iluzorie. În afara coloniei penitenciare, în care oamenii sunt numere precum în lagărele comuniste sau naziste, iar fețele deținuților sunt prea puțin importante pentru gardieni, mai există o lume liberă. O lume liberă unde deținuții eliberați își pot recăpăta contururile fețelor șterse, își pot redobândi personalitatea strivită în penitenciar. Dar lumea liberă, cea democratică depinde tot de resturile coloniei penitenciare.…

5 Comments

De ce zeii au iubit comunismul? Richard Crossman (ed.) – ‘‘Zeul care a dat greș’’

  ‚‚Unul dintre moșieri își asmuțea câinele asupra unei biete femei, o croitoreasă, care tocmai ieșea de la biserică. Sărmana femeie a fost trântită la pământ și vătămată rău, iar rochia i-a fost făcută zdrențe. Toată lumea din sat era indignată, dar a tăcut.’’. (p.132) Femeia îl dă în judecată, însă nimeni nu se oferă să depună mărturie pentru a-i confirma spusele, deși mulți au sprijinit-o în taină, n-a găsit nici un avocat s-o reprezinte, iar moșierul cu un avocat a…

1 Comment

Moartea astăzi – Basarab Nicolescu (editor)

Despre moarte și felurile de a muri ieri, azi și mâine   ‚‚Mori înainte de a muri, pentru a nu muri atunci când trebuie să mori’’ (Silesius). Naciketas, un tânăr brahman îl întreabă pe zeul morții despre misterul morții, dar zeul preferă să nu răspundă la întrebare (Katha Upanishad I, 20). Zeul morții îl îmbie pe tânăr cu o viață lungă, femei fermecătoare, copii mulți, muzică, animale…, dar Naciketas răspunde că viața este prea scurtă pentru așa ceva. Și nu este…

0 Comments

Scrisorile lui Seneca – Prima parte

Articol realizat de Radu Mihai. Seneca - „Scrisori către Lucilius (Vol.1)” Seneca  Lucius Annaeus Seneca este unul dintre cei mai cunoscuți filosofi stoici ai Romei. Alături de Marcus Aurelius, Seneca este considerat cel mai complet reprezentat al acestui curent filosofic. Deși școala filosofică stoică a fost fondată în jurul anilor trei sute înaintea lui Hristos, de către Zenon din Kition, aceasta a căpătat o influență importantă în timpul existenței Imperiul Roman, însă a fost detronată apoi de către influențele religiei creștine.…

4 Comments

Alain de Botton – Religia pentru atei (bonus, Crăciunul pentru atei)

 Cartea are multe imagini. Cine nu vrea să citească, poate „citi’’ doar imaginile. Ele fac parte din încercarea autorului de a convinge așa cum o face și religia - și prin alte mijloace decât cuvintele. Ateii ar putea să învețe acest lucru. Și ce ar mai putea să învețe cei care nu vor să împărtășească doctrinele religioase ori poveștile greu de crezut din religii?  Arta de a trăi sau răspunsul la întrebarea „cum să trăim?’’, este ceea ce-l preocupă pe Alain…

0 Comments

Iubirea metafizică: urme și întrebări la Jaspers

  ‚‚De-aș grăi în limbile oamenilor, dar dacă n’am iubire făcutu-m’am aramă sunătoare și chimval zăngănitor. …și de-aș cunoaște toate tainele și toată știința și de-aș avea credința toată… dar dacă n-am iubire nimic nu sunt. Și toate averile mele de le-aș împărți și trupul meu de mi l-aș da să ardă, dar dacă n’am iubire, nimic nu-mi folosește’’(Biblia, trad. Bartolomeu Valeriu Anania, 1 Co, 13, 1-3, ed. Renașterea, Cluj-Napoca, 2009).  Cu aceste rânduri, din cunoscutul imn dedicat iubirii al apostolului…

4 Comments

Vremea vremuiește, ceasul umblă și lovește, iar omul îmbătrânește

Să dăm cu Noica câteva Pagini despre sufletul românesc Ceasul bate, umblă odată cu pașii oamenilor, cu gândurile lor, ceasul lovește în miez de noapte sfârșind ziua, începând alta, se rupe firul vieții când vine ceasul ori se naște alta. Ceasul bate orele, omul îmbătrânește, însă toate se petrec într-o vreme ca un întreg cuprinzător de trecătoare vieți. Precum heideggerianul lumea lumește, vremea sufletului românesc vremuiește, iar în vreme stă ecclesiasticul nimic nou sub soare, eternitatea ca neschimbare în care se…

0 Comments

Jean-Jacques Rousseau: ultimele visări ale unui hoinar singuratic

 “Azi în dumineca de Florii, s-au împlinit cincizeci de ani de când am făcut cunoștință cu doamna de Warens. Avea douăzeci și opt de ani, fiind născută o dată cu secolul. Eu nu împlinisem încă șaptesprezece și temperamentul meu, care se trezea, și de care nu știam încă, îmi umplea cu o căldură nouă inima duduind de viață’’. Așa își începe ultima plimbare, ultima visare, ultimul capitol din ultima scriere, J. J. Rousseau. O ultimă visare neterminată, dedicată unei prietenii și…

8 Comments