Werner Jaeger despre ,,Paideia Christi’’

Este la modă trasarea liniilor despărțitoare în istorie, cum este cea între creștinism și lumea Greciei Antice sau între umanismul Renascentist al unui Erasmus ce se întoarce la valorile Antichității greco-romane și creștinismul evului numit întunecat. Dar pentru autorul celebrei ,,Paideia’’, în religia creștină a fost receptată și transformată paideia greacă. Apostolul Filip într-o scriere apocrifă le spune atenienilor că a venit să le aducă  ,,Paideia Christi’’. Noua  religie, religia creștină are pretenția unei misiuni formatoare pentru întreaga umanitate, dar nu…

0 Comments

,,Distihuri morale’’ de Cato, corectate și comentate de Erasmus din Rotterdam

Opera atribuită lui Cato, Distihia moralia Catonis este o culegere de maxime, sentențe, fiind corectată, comentată și dedicată de Erasmus din Rotterdam prietenului său Juan Nevius, conducătorul unui liceu din Leuven. Această culegere este dedicată conducătorului școlii pentru a-i servi ca material didactic pentru elevii săi. Materialul didactic fiind un sprijin pentru Nevius în continuarea activității sale de cultivare a elevilor, de ferire de barbaria ignorantă, de a-i învăța pe elevi știința literelor și judecata moravurilor epocii în care trăiesc prin…

2 Comments

Ranulph Fiennes: ,,nebun, rău și periculos’’ sau autobiografia unui mare aventurier

Cu 4 degete amputate la mâini, degete degerate în urma unei expediții polare din anul 2000, marele aventurier a urcat pe Everest în 2005 la peste 8000 de metri altitudine având 61 de ani și un atac de cord în istoria vieții sale. La 59 de ani a făcut 7 maratoane în 7 zile consecutive pe 7 continente. În 2007 la 63 de ani a urcat până în vârful Eigerului prin celebrul Nordwand, fața nordică uneori verticală a acestui munte aproape…

0 Comments

,,Cartea despre măr și moarte’’ a unui Pseudo-Aristotel arab

Aristotel ține în mână ultimul măr din viața sa, mirosindu-l, desfătându-se cu parfumul discret al fructului copt, ultimul măr, ultima tentație dăruită de viață, uitând pentru câteva clipe suferințele bolii, acoperite cu mireasma mărului copt. Aristotel știe că va muri de boala necruțătoare, se bucură de mărul parfumat pentru a-și mai prelungi ultimul răstimp al vieții înainte de moarte. Rodul ultim dăruit de viață este de fapt nu mărul, ci discuția despre moarte cu cei care se tem de moarte.  …

0 Comments

Ce este ,,Luminarea’’? Kant, Hamann, Herder, Schiller, Erhard ne răspund

,,La ce îmi ajută învelișul solemn al libertății, dacă acasă mă aflu în veșmânt de sclav?’’, se întreabă Hamann. ,,Acasă’’ este catedra, teatrul, amvonul chiar și munca grea, fiindcă uzul public al libertății și al rațiunii nu este doar ca un desert, ci activitatea principală, ,,pâinea zilnică’’ de care fiecare om trebuie să se îngrijească (pp. 33-34). Kant Cel care nu urmează îndemnul Sapere Aude, deviza luminării de folosire a propriei inteligențe, a propriei rațiuni, a libertății de a gândi și…

1 Comment

Filosofia ,,Cypherpunks’’ cu Julian Assange, Jacob Appelbaum, Andy Müller-Maguhn, Jérémie Zimmermann pentru libertatea comunicării împotriva ,,totalitarismului supravegherii digitale’’, contra urmăririi cetățenilor de către statul ,,democratic’’ devenit ,,Leviatan și Panoptic(um) digital’’

,,Confidențialitate pentru cei slabi, transparență pentru cei puternici’’, poate fi socotit un slogan al filosofiei cypherpunk susținută de Julian Assange și camarazii săi. Julian Assange a creat proiecte software ca mijloace ale filosofiei cypherpunk precum cifrarea negabilă: un sistem de criptare ce permite negarea existenței unui fișier criptat sau mesaj criptat pentru că nu se poate dovedi existența lui. Assange a prezentat o istorie a mișcării hackerilor în cartea ,,Underground’’, ce a inspirat filmul Underground. The Julian Assange Story. Jacob Appelbaum…

3 Comments

,,Spirit și libertate’’ în filosofia creștină a lui Berdiaev

,,Spiritul este libertate’’, libertate a gândirii, libertate a filosofiei, filosofie eliberată de religie ajungând însă sclava științei, filosofia ca activitate spirituală fiind mereu în tensiunea de a-și pierde libertatea. Nu există filosofie absolut autonomă, față de religie, știință sau viață. Filosofia este în serviciul vieții, într-o cât mai amplă conștientizare de sine a vieții, cât mai profundă, filosofia este iluminarea vieții. Viața nu este doar viața biologică, ci viață în spirit, în ,,duh (spirit) și în adevăr’’, așa cum spune motto-ul cărții…

2 Comments

,,De ce se îmbolnăvesc oamenii?’’ se întreabă Darian Leader și David Corfield

Birocrația societății moderne domină și sistemul medical nelăsând loc pentru povestea fiecărei vieți umane (MacIntyre). Boala nu mai este ceva ce atacă omul, ci organele lui (Zweig). ,,Pacientul s-a recuperat și a trăit pentru a deveni un număr statistic într-un raport care a fost publicat’’ (comentariul unui doctor din anii ’50). Puțin probabil ca un om care scoate mii de găleți de apă din mare, analizându-le să afle ceva despre maree (Bergson). Cercetările caută unde pot ,,lumina’’, precum bețivul care a…

3 Comments

,,Intrarea pe calea iluminării’’ cu Śāntideva

Cu totul un exercițiu spiritual poate fi privită cartea lui Śāntideva. De altfel întregul text este considerat o recitare în fața celorlalți, o recitare ca exprimare a vorbirii cu sine însuși, ca mărturisire, ca angajament, textul-recitare fiind construit adesea cu verbe la viitor. Viața lui Śāntideva, scrierile lui sunt învăluite în legendă, însă ideile și exercițiul său fac parte din buddhismul Mahāyāna, școala Mādhyamika. Ca și Buddha, el părăsește destinul său de prinț moștenitor dedicându-se meditației în solitudine fugind de lumea…

7 Comments

Rosario Assunto despre spațiul verde ca surogat al peisajului și efect al utilitarismului distrugător

Spațiul verde este un biet petec verde strecurat printre construcțiile, ce alungă peisajul împingându-l odată cu blocurile, vilele, mall-urile, fabricile...atât de utile omului. Utilitarismul cotropește peisajul și păstrează fărâme din el printre construcțiile unde oamenii stau unii peste ceilalți, fiecare în cutiuța/cușca lui utilă. Uneori omul urbanizat se poate re-crea după atâta viață utilă, aparent benefică, dar se pare distrugătoare, după cum ne vorbește limba mai inteligentă decât noi. Cum spune un înțelept din secolul XX limba vorbește prin noi și…

2 Comments