Cercetarea problemelor moderne ale psihologiei morale într-o perspectivă umanistă asupra eticii în „Omul pentru sine”, de Erich Fromm

Criza omului modern: relativismul etic  În viziunea lui Erich Fromm, omul modern trăiește o criză a relativismului etic, iar acest lucru se datorează unei confuzii morale cauzate de îndoielile pe care modernitatea le-a formulat cu privire la autonomia și rațiunea umană. Confuzia respectivă îl determină pe individul uman să-și însușească o atitudine relativistă cu privire la validitatea generală a judecăților de valoare și a judecăților etice, ceea ce îl poziționează într-o stare de vulnerabilitate în fața sistemelor de valori iraționale. Acestea…

0 Comments

Fricile și anxietățile copiilor: separarea, boala și moartea, divorțul părinților, grădinița și școala, dezastrele naturale – cum le putem gestiona?

Ce sunt frica și anxietatea și care sunt semnele și simbolurile acestora?  Frica se manifestă inițial ca o senzație de disconfort pe care individul uman o experimentează în primele luni ale vieții, urmând ca apoi, în perioada de formare a Eului, să se concretizeze într-o formă de emoție, sub influența factorilor care acționează asupra individului respectiv.  Scopul fricii este acela de a avertiza individul că în preajma sa se află posibile forme de amenințări care îi pot pune în viața în…

2 Comments

(Să nu uităm după 30 de ani zadarnici) Forme de rezistență spirituală în experiențele carcerale din România comunistă, vol. 2, de IICCR, Cosmin Budeancă (coordonator)

Colonelul Brânzaru, boxer de categoria grea, bătăuș al Securității îl lovește în cap cu un săculeț de nisip pe deținutul politic Tertulian Langa: - Spune! - Nu spun! Lovitură în cap. - Spune! - Nu spun! Lovitură în cap. - Spune! - Nu spun! Lovitură în cap. - Spune! - Nu spun! Lovitură în cap. … De sute de ori, de o 1000 de ori, de nenumărate ori. Nu spun! Nu spun! Nu spun! Amenințat că-i bate soția însărcinată de față…

3 Comments

Erich Fromm și limbajul uitat al simbolului ca modalitate de înțelegere a viselor, basmelor și miturilor

Ce au visele și miturile în comun? Visele sunt experiențe reale, care nu respectă legile logice ale gândirii diurne și care nu dispun întotdeauna de categorii spațiale sau temporale valide, dar care permit manifestarea creativității și reactivarea unor amintiri inconștiente, precum și posibilitatea de experimentare a stărilor afective (pp. 12 – 13). Erich Fromm este de părere că visele și miturile, ca produse ale creativității umane, dispun de similarități la nivelul stilului și conținutului de manifestare, ca urmare a faptului că…

0 Comments

Despre (psiho)patologie: traumă, stres, adaptare și inadaptare

Să înțelegem traumatismul și trauma  Definițiile conceptului de traumatism ne spun că acesta reprezintă „un șoc violent susceptibil de declanșarea unor tulburări somatice și psihice.” (Sillamy, 2000, p. 329) sau un „eveniment negativ foarte intens, ce survine în viața subiectului – de natură fizică (lovitură, șoc) sau psihică (șoc afectiv) – ce produce o perturbare mai mult sau mai puțin profundă datorată incapacității subiectului de a răspunde adecvat la situație.”  (Neveanu, 1978, p. 759). Traumatismul beneficiază de trei obiecte de referință:…

2 Comments

Despre (psiho)patologie: factori, normalitate și sănătate, anormalitate și boală, clasificarea tulburărilor psihice

Factorii implicați în (psiho)patologie  Un factor reprezintă un element structural care se manifestă într-o formă specifică și care interacționează cu alte elemente, determinând modalitatea de apariție și de manifestare a unui anumit fenomen (Neveanu, 1978). Referitor la etiologia psihopatologică, factorii conceptualizați în vederea explicării acesteia sunt următorii (Ciorbea, Enache, & Sălceanu, 2015), (David, 2006): a) Factorii declanșatori: sunt acei factori care creează simptomele și care sunt necesari pentru manifestarea tabloului clinic. În acest sens, David (2006) afirmă că la nivel psihopatologic…

0 Comments

Senzațiile: dificultăți de conceptualizare, sensibilitatea și legile ei, procesele, clasificarea și proprietățile senzațiilor

Dificultăți de conceptualizare și de definire a senzațiilor Este recunoscut faptul că psihologia se confruntă cu reale dificultăți în ceea ce presupune conceptualizarea fenomenelor (proceselor psihice) pe care le studiază. Știm că acest lucru se datorează multiplelor posibilități de manifestare ale aceluiași fenomen, dar și faptului că procesele respective sunt imateriale, iar pentru a le identifica și studia este necesară exprimarea acestora la nivelul comportamentului uman. Încă de la începutul secolului al XX-lea, Thorndike (2001) atrăgea atenția asupra multiplelor însemnătăți ale…

0 Comments

Teorii ale învățării sociale, tiparul comportamentelor problematice și teorii sociologice referitoare la cauzele de apariție ale delincvenței

Ce ne învață teoriile învățării sociale și care este tiparul comportamentelor problematice în cazul delincvenților?  În viziunea teoriilor învățării sociale, comportamentul delincvent este dobândit ca urmare a efectului de socializare. Acesta din urmă determină învățarea unor tipuri de comportamente care se află în conformitate cu normele și cu valorile pe care individul uman și le însușește prin apartenența în cadrul unui grup sau în contextul social în care își desfășoară viața. Hawkins & Blumstein (1996) au realizat o schiță a evoluției…

0 Comments

Perspectiva trăsăturilor: modelul Big Five

Despre studiul trăsăturilor de personalitate  Trăsăturile de personalitate au fost studiate cu mult înainte de descoperirea celor Cinci Factori. În perioada anilor 1930, Gordon Allport și Henry S. Odbert au fost primi cercetători care au studiat conceptul de trăsătură de personalitate (John & Srivastava, 1999, apud. Feist & Feist, 2006). În viziunea acestora, personalitatea este un element intrinsec al oricărui individ uman. Aceasta dispune de o manifestare dinamică și reprezintă un model organizat de funcții mentale și fizice, de elemente care…

2 Comments

Aptitudini vs. abilități: definire, relații și caracteristici

Definirea conceptelor de aptitudine și abilitate Ne confruntăm cu o mare dificultate în ceea ce presupune definirea conceptelor de aptitudine și abilitate, iar acest lucru nu se datorează numai faptului că există o confuzie terminologică a acestora, ci și pentru că ambele sunt echivoce. Problema confuziei dintre cele două concepte a fost sesizată încă din trecut și reprezenta un domeniu de interes la începutul acestui mileniu (Kline, 2000). Cu toate acestea, dificultatea conceptualizării lor împiedică utilizarea unor distincții clare. Am putea…

2 Comments