,,Originea omului’’ de Richard Leakey și cele mai recente descoperiri despre ,,Sapiens’’ de Silvana Condemi/François Savatier în narațiuni paleoantropologice cu idei reciclate și reprezentări la modă

Omul ca ,,maimuță ucigașă’’ (Raymond Dart) explica oribilul războaielor mondiale fiind o idee însușită pe larg în prima jumătate a secolului trecut, spune Leakey. Neanderthalienii erau în echilibru cu mediul, susțin Condemi/Savatier, în timp ce Sapienșii lansați într-un proces de creștere demografică și economică, într-o cucerire a continentelor, au provocat extincția multor specii (mamut, urs de peșteră etc.), Neanderthalienilor, Denisovanilor, omului din Flores (mică specie descoperită în Indonezia de azi), nu neapărat prin război, ci prin modificarea mediului. Iată așadar o…

1 Comment

Pe ,,fluviul conștiinței’’ cu Sacks: activitățile mentale de la plante la cefalopode și oameni

O fată înconjurată de 9 amanți era metafora glumeață a lui Carl von Linné pentru  pistilul și cele 9 stamine ale unei flori. Autofecundarea la flori acceptată tacit avea să fie dezvoltată de ideea unei fecundări încrucișate cu ajutorul insectelor. Formele, culorile, mirosul, nectarul erau o parte din secretul florilor, acela al polenizării încrucișate, observat și dezvăluit de Darwin. Albinele sunt atrase de florile albastre și galbene, ignorându-le pe cele roșii pentru că nu disting roșul. Fluturii care văd roșul le …

2 Comments

Paolo Rossi despre ,,nașterea științei moderne în Europa’’

Nașterea științei moderne nu a fost o naștere precum nașterea unui copil, o naștere bine delimitată, nu a fost o naștere pură adică neamestecată cu elemente socotite apoi, în timp, neștiințifice. A fost o apariție complexă purtând cu ea elemente ce aveau să fie înlăturate ca erorile unei cunoașteri nesupuse experimentului și observației. Oamenii de știință precum Kepler sau Newton nu au fost doar oameni de știință, ci oameni  cu preocupări mistice, religioase. Unii istorici ai științei pentru a expune glorioasa…

3 Comments

Psihoneuroimunologie: Stresul și bolile infecțioase (Partea I: Infecțiile virale acute ale căilor respiratorii superioare)

Ce este stresul?             Termenul de stres se referă la răspunsul fiziologic al organismului la factorii (stresori) interni sau externi percepuți care au capacitatea de a-i perturba homeostazia (Bucsek, Giridharan, MacDonald, Hylander, & Repasky, 2018). Altfel spus, stresul se referă la totalitatea acelor evenimente care conțin stimuli (stresori) capabili să producă o reacție în creier (perceperea stresului) ce conduce la activarea răspunsului fiziologic de „luptă-sau-fugă” al organismului (răspunsul la stres) (Dhabhar, 2018). Activarea răspunsului la stres (care se realizează prin intermediul…

3 Comments

Greșeli și ,,gafe strălucite’’ ale unor mari savanți, istorisite de Mario Livio

Darwin, Kelvin, Pauling, Hoyle, Einstein sunt oamenii de știință cercetați de astrofizicianul Mario Livio într-o istorie a gafelor și erorilor unor minți extraordinare. Livio scrie cu admirație subliniind că gafele acestor minți elevate sunt surse pentru descoperirea dacă nu a unor adevăruri, cel puțin pentru a elimina erorile din teorii și de a cataliza uneori construirea unor teorii mai coroborate cu realitatea. Darwin și genetica indispensabilă Încrederea este mai curând rodul ignoranței decât al cunoașterii, spune Darwin. Și cum unele adevăruri…

1 Comment

,,De ce ne dezbină politica și religia’’ după ,,mintea moralistă’’ a lui Jonathan Haidt

Afecțiunea, admirația, dorințele, intuițiile  sunt cele dintâi în evaluările, valorizările și alegerile noastre, apoi urmează judecata, raționamentul, gândirea despre societate, politică și religie. De la Wundt până la Zajonc, până la studiile  din psihologia socială ale lui Todorov, Paxton și Greene, mintea noastră evaluează instantaneu, judecățile sociale și politice depinzând de intuițiile noastre, judecățile morale fiind influențate de stările noastre fizice precum gusturile sau mirosurile. Elefantul (intuițiile, înclinațiile, afecțiunea, admirația etc.) și călărețul (judecățile, raționamentul, reflecția strategică etc.) fiind o pereche…

3 Comments

Dr. Elisabeth Kübler-Ross despre 5 stadii în agonia bolnavului, ,,despre moarte și a muri’’ în relație cu familia și personalul medical

,,Aici, iată, eu zac în pat, iar fiecare ceas, fiecare zi este o agonie’’, spune un bolnav în fază terminală. Seminarul condus de Elisabeth Kübler-Ross s-a concentrat pe bolnavii de cancer, aflați în faze terminale, pe pacienții cu boli incurabile, aflați în agonia bolii distrugătoare, în speranța unui miracol divin sau uman, străduindu-se să încheie socotelile cu lumea aceasta, uneori în zadar, încercând să-și găsească pacea și liniștea înaintea sfârșitului, trecând peste nemulțumirile legate de atitudinea semenilor, redescoperind singurătatea originară, așa…

4 Comments

Daniel Keating explică ce înseamnă să fii „Născut anxios”

O scurtă introducere referitoare la sistemul dereglat de stres Incapacitatea unui copil de a sta cuminte atunci când se află într-o sală de clasă, de a se concentra și de a-și controla emoțiile și atenția este diagnosticată de obicei ca tulburare de deficit de atenție și hiperactivitate (ADHD) sau ca deficit intelectual, însă există posibilitatea ca copilul respectiv să se confrunte în realitate cu o modificare biologică a cărei apariție constituie un răspuns aflat în legătură cu o reacție socială adversă…

2 Comments

,,Meditați cu noi’’ ne îndeamnă Christophe André și 21 de experți în meditație

De ce să medităm? Foloasele sunt multe, însă meditația doar pentru foloase ar fi limitată, despre acest aspect vorbind și maeștrii zen. Meditația își este suficientă sieși și nu este mijloc pentru altceva. Când se meditează pentru a nu fi stresat, se instrumentalizează meditația, ea devenind o tehnică, însă de fapt nu mai medităm. Fiindcă intrarea în meditație este intrarea necondiționată în prezentul viu. Meditația ține de o artă de a trăi. Meditația ne transformă, ne liniștește, tocmai pentru că nu…

4 Comments

Carlo Rovelli despre ‚‚Ordinea timpului’’ complex și stratificat

Considerat de unii noul Hawking, fizicianul italian pare, cel puțin abordând problema timpului, să arate o mai mare deschidere către cultură în expunerea unui concept științific. Sau poate timpul, un concept complex ce-și păstrează misterul, uneori dureros, a impus o astfel de abordare. De la Horațiu, Mahābhārata, Eccleziast, Augustin și Saadi până la Rilke, Heidegger, Reichenbach și Proust, cartea fizicianului Rovelli aduce, alături de cunoașterea timpului din fizică, pe cea din filozofie, religie sau literatură. Mai mult, expunerea științifică a noțiunii…

0 Comments