Despre calitatea jurnalismului științific din România (Episodul 2: Bacteriile din intestine și tulburarea din spectrul autist)

Articolul despre care vom discuta în acest episod se numește: „Un nou studiu corelează autismul cu modificări ale microbiomului prin axa intestin-creier” și a fost publicat pe Agerpres. Pentru început, m-am bucurat atunci când am descoperit un astfel de articol în presa românească în urmă cu vreo două săptămâni. Cred că în țara noastră există o mare lipsă de educație cu privire la implicațiile stilului alimentar și nutriției în apariția, menținerea și vindecarea tulburărilor psihice și a bolilor fizice (Grajek et…

0 Comments

Shinrin-yoku sau ,,îmbăierea în pădure’’ cu Dr. Qing Li

Pacienții cu o priveliște verde au nevoie de mai puțin timp pentru recuperare, fiind externați mai repede față de cei lipsiți de o priveliște verde. Chiar și simpla expunere la imagini cu verdele nesfârșit al pădurilor a dus la o însănătoșire mai rapidă a celor de la terapie intensivă. Nici nu este nevoie uneori așadar de întreaga realitate a pădurii pentru  ca mintea și corpul să reacționeze pozitiv, când ,,se află’’ în natura verde. Este ca o refacere a legăturii pierdute…

0 Comments

Despre calitatea jurnalismului științific din România (Episodul 1)

M-am tot gândit în ultimele luni să scriu despre jurnalismul științific din România. Știu că este posibil să exagerez când îl numesc jurnalism științific, fiindcă este cel mult o reflectare josnică a mult-iubitului furt literar și intelectual pe care-l practică o parte dintre compatrioții noștri. Sigur că nu pot să am așteptări de la niște lingăi care execută ordine primite de la partid și care sunt plătiți din bani publici ca să mintă populimea, sub masca jurnalismului transparent și obiectiv. Și…

1 Comment

,,Corectitudinea politică’’: Michael Dyson și Michelle Goldberg contra Stephen Fry și Jordan Peterson

În dezbaterea Munk, argumentele au fost acoperite de acuze și de sentințe produse de viziunile opuse ale participanților (soții Munk fiind conducătorii fundației organizatoare a dezbaterii pe tema corectitudinii politice). În fața a 3000 de spectatori, moțiunea dezbătută a fost: ,,ceea ce tu numești corectitudine politică, eu numesc progres’’. De partea progresului corectitudinii politice, stânga militantă cu predicatorul negru, scriitorul  Michael Eric Dyson și jurnalista de la New York Times, Michelle Goldberg. Contra corectitudinii politice, scriitorul și actorul homosexual Stephen Fry,…

9 Comments

,,Legătura secretă dintre om și natură‘‘ revigorată de Peter Wohlleben, noaptea în pădure

Reluând câteva idei din ,,viața secretă a copacilor’’,  Wohlleben încearcă se arunce o punte peste separarea dintre noi și natură, dintre intelect și sistemul complex, ,,aproape mecanic’’ al lumii înconjurătoare. După ce s-a râs pe seama lui Descartes că a văzut în animale, agregate de mecanisme și mașini, omul este cunoscut cu ,,aparate’’ în el, precum cel excretor, reproducător, respirator etc., în psihic având mecanisme precum cele de apărare, la fel, și animalele niște existențe cărora le cunoaștem aparatele și mecanismele…

1 Comment

Jonathan Franzen: ,,ce-ar fi să nu ne mai prefacem că putem opri catastrofa climatică?’’ sau sfârșitul jocului înainte de a se termina

Franzen nu neagă încălzirea globală, rolul carbonului și expertiza climatologilor, chiar îi ponegrește puternic pe cei care nu-i cred pe specialiștii în schimbarea și încălzirea climei. Dar neagă rolul demiurgic al omului de a opri încălzirea climei globale, respinge interpretarea greșită a teoriei climatologilor, confundând deja teoreticul cu practica, urmând tendința recurentă din om de a schimba și salva lumea. Figura salvatorului, de la cel religios la cel carismatic din politica secolului XX, revine în straie verzi pentru a opri încălzirea…

1 Comment

Despre prioni la Dyson în ,,Originea vieții’’ și la Klawans ,,În apărarea femeii cavernelor’’

Cei mai mulți pași importanți din evoluția vieții au fost provocați de paraziți (Margulis). Cercetând ipotezele originii vieții, Freeman Dyson (fizician, matematician, academician, multiplu premiat)  examinează și ipoteza unui ARN parazit, apărând în celulă ca o accidentală maladie parazitară, parazitul devenind cu timpul un simbiont alături de proteine și ducând într-o perioadă mare de timp la formarea ,,aparatului genetic actual’’. Dar acest parazit nu este un virus deși originea virusului este incertă, el ar putea fi o plasmidă, adică fragmente de…

0 Comments

George Steiner ,,în castelul lui Barbă-Albastră’’

Știința și tehnologia au produs grave probleme conexate cu dezechilibrele economice, distrugerea mediului înconjurător, provocând dileme morale. Costul revoluției tehnico-științifice a fost foarte ridicat dar exceptând criticii anarhici, pastorali, nu s-a îndoit nimeni de avântul de înstăpânire a naturii prin cunoașterea științifică. Certitudinea dogmatică a modernizării tehnico-științifice a fost susținută de o voință economică oarbă purtată doar de nevoia de confort și bunăstare materială. Dar a contat și convingerea că investigația mentală trebuie să meargă mereu înainte, să intre în toate…

1 Comment

,,Întrebări și răspunsuri despre moarte și a muri’’ cu dr. Elisabeth Kübler-Ross

Pregătirea de a înfrunta realitatea morții trebuie începută dinainte prin învățarea copiilor și tinerilor despre confruntarea cu realitatea sfârșitului vieții. Acest sfat este teribil de anacronic într-o cultură ca a noastră amăgită de sloganuri precum: ,,să ne simțim în siguranță!’’, ,,(nu) mă simt în siguranță’’ și alte inepții iluzorii de acest tip. Nu este ceva nou: dr. Kübler-Ross, ce și-a publicat cărțile despre experiența sa începând cu 1969, observă că ,,societatea noastră’’ neagă moartea. Este de interogat de ce ,,societatea noastră’’…

0 Comments

Nisbett: ,,Mindware, instrumente pentru o gândire inteligentă’’

Vom fi mai inteligenți după parcurgerea cărții, declară Nisbett la sfârșitul introducerii, dar nu cu un IQ mai mare, semn că inteligența nu se poate măsura întru totul, dar poate fi susținută, ținută în viață, transformată, dezvoltată pe multiple căi sau cu diferite instrumente, ca să utilizăm un limbaj mecanicizat. Gândirea folosește ca instrumente schemele mentale, cadre de cunoaștere aplicate realității pentru a o înțelege, stereotipurile fiind o clasă de scheme mentale ce folosesc generalizări precum etichetele aplicate (elitist, țăran, doctor…

0 Comments