iubire

,,Pascal și (anti)filosofia’’ de Vincent Carraud
Cătălin Spătaru / Filosofie / Religie

,,Pascal și (anti)filosofia’’ de Vincent Carraud

A vrea să dovedești existența lui Dumnezeu este la fel de fără sens precum recunoașterea lui Isus ca rege în geometrie sau a-l considera pe Arhimede prinț în politică. Mai mult, dovezile metafizice interzic accesul la cel pe care vor să-l dovedească și să-l ajungă prin dovezi. Libido sciendi, curiozitatea, impulsionează căutarea de a dovedi existența lui Dumnezeu. Libido sciendi vrea să-l facă evident pe Dumnezeu prin reușita dovezilor. Orgoliul, superbia, este al doilea impuls: de la ego-ul meu, prin cogitatio…

0 Comments
20 ianuarie 2024
Etica lui Spinoza, partea a III-a, unde conatus-ul cititorului se extinde bucurându-se de cunoașterea naturii afectelor
Cătălin Spătaru / Filosofie

Etica lui Spinoza, partea a III-a, unde conatus-ul cititorului se extinde bucurându-se de cunoașterea naturii afectelor

Nu blestemăm, nu batjocorim, nu aruncăm în domeniul absurdității și îngrozitorului afectele și pasiunile omului, ci le integrăm în cunoașterea naturii. Fiindcă ele nu sunt ceva rupt de natura lucrurilor, ele sunt naturale, țin de legile comune naturii. Înțelegerea și nu damnarea afectelor, cunoașterea naturii lor, nu etichetarea nebuniilor omului ca vicii, fiind vorba de natura lucrurilor, totdeauna aceeași, virtutea și puterea ei fiind mereu la fel, doar formele se schimbă. În fizic și în suflet, legitatea naturii este prezentă. Ura…

0 Comments
31 octombrie 2023
Să intrăm în ,,eroicele avânturi’’ (Gl’ Heroici Furori) ale lui Giordano Bruno
Cătălin Spătaru / Filosofie / Literatură

Să intrăm în ,,eroicele avânturi’’ (Gl’ Heroici Furori) ale lui Giordano Bruno

Avânturile eroice sunt avânturile către înălțimi prin iubire, cunoaștere și creație. Furore sau mania trimit la acele stări asemănătoare, precum: ,,o nebună beție’’, nebunia divină, inspirația și frenezia creatoare, nebunia și posedarea iubitorului înflăcărat, însuflețit de către iubirea sa pentru ceva sau cineva, entuziasmul ce cuprinde intelectul, sfera afectivă dar și trupul. Acest entuziasm pare să fie mai mult decât ce se manifestă prin intelect, stări afective sau prin trup, iar ivirea sa este de niciunde. În ,,Ion’’, Platon vorbește despre:…

0 Comments
10 iunie 2021
Istoria iubirii lui Simon May sau a căutărilor înrădăcinării ontologice
Acostăchioaei Ana-Maria / Cătălin Spătaru / Filosofie / Istorie / Literatură / Psihologie / Radu Mihai / Religie

Istoria iubirii lui Simon May sau a căutărilor înrădăcinării ontologice

Iubirea platonică și Eros ca drum spre absolut Statuia lui Platon din Atena, Grecia. În Grecia Antică, iubirea a fost interpretată atât ca forță fundamentală a universului (Empedocle), a cărei dominație asupra luptei le permite celor patru elemente (pământ, aer, foc și apă) să se unească, cât și ca forță demonică ce are capacitatea de a-i afecta pe oameni și pe zei deopotrivă (după cum afirma Corul din „Antigona”). Iubirea are ca scop recăpătarea stării primordiale, a unității pierdute (mitul lui…

1 Comment
19 septembrie 2020
,,Ideea de natură’’ într-o istorie a gândirii cosmologice europene scrisă de Collingwood
Cătălin Spătaru / Filosofie / Istorie / Știință

,,Ideea de natură’’ într-o istorie a gândirii cosmologice europene scrisă de Collingwood

Cele trei cosmologii Lumea modernă a preluat ideile de proces, de schimbare și de dezvoltare din studiul istoriei (secolul XVIII – Turgot și Voltaire), ideea de progres transpusă în cercetarea naturii avea să devină cunoscută prin termenul evoluție. Analogia dintre dezvoltarea și progresele din istorie cu cele din natură este cea care stă la baza cosmologiei moderne. Gândirea naturii la greci avea ca analogie microcosmul (omul) și macrocosmosul (natura), iar cosmologia renascentistă (secolele XVI-XVIII) avea ca analogie: natura ca operă a…

0 Comments
26 aprilie 2020
Giovanni Reale îndemnându-ne către ,,Înțelepciunea antică’’ pe noi cei supuși celor 10 măști ale nihilismului
Cătălin Spătaru / Filosofie

Giovanni Reale îndemnându-ne către ,,Înțelepciunea antică’’ pe noi cei supuși celor 10 măști ale nihilismului

Îndemnurile mele sunt medicamente utile, nu vindecă bubele, dar le împiedică să se întindă, spune Seneca. Ele sunt îndemnuri pentru bubele sufletului, suflet fără de care omul nu poate fi întru totul sănătos. Are omul doar trupul sănătos? E doar un nebun ce delirează. Pentru sufletul său bolnav, mângâierile filosofiei au fost cele care l-au sculat pe Seneca din patul unde bolea. Reale vrea să readucă înțelepciunea antică în cenușa prezentului, dar sclipirile filosofiei cărora Seneca le datorează viața, nu sunt…

1 Comment
3 aprilie 2020
‚‚Manfred’’ sau iubirea dincolo de moarte la Byron, Manfred al lui Tchaikovsky, Manfred/Tchaikovsky la Ken Russell
Artă / Cătălin Spătaru / Cinema / Literatură / Muzică

‚‚Manfred’’ sau iubirea dincolo de moarte la Byron, Manfred al lui Tchaikovsky, Manfred/Tchaikovsky la Ken Russell

Manfred luptă cu moartea destinată umanității și iubirii, el vrând să o cheme dintre morți pe iubita sa Astarteea. Iubirea și vinovăția îi mistuie viața dedicată cunoașterii, o cunoaștere folosită pentru a dobândi putere asupra lumii spiritelor, lumii celeilalte, unde este și spiritul iubitei Astarteea. O taină gravă planează asupra iubirii lui Manfred: Astarteea fiind de același sânge cu Manfred, cu sânge nobil ca al lui, probabil rudă cu el sau chiar un sacrificiu ascuns închinat cunoașterii, sacrificarea Astarteii pentru a…

0 Comments
12 februarie 2020
„Mic tratat al marilor virtuți” de André Comte-Sponville
Acostăchioaei Ana-Maria / Filosofie / Literatură

„Mic tratat al marilor virtuți” de André Comte-Sponville

  „Mic tratat al marilor virtuți” este continuarea îndelungatei reflecții îndreptate timp de mii de ani asupra virtuții, pe care André Comte-Sponville o face pentru a oferi contemporaneității un suport, un ghid pentru practicarea moralei prin învățarea virtuții. Lucrarea examinează virtuțile pe care autorul le consideră a fi cele mai importante – marile virtuți necesare înțelegerii felului în care omul poate să trăiască bine, în conformitate cu legea morală. Apărută într-un domeniu consolidat de lucrările unor mari gânditori precum Aristotel, Spinoza,…

0 Comments
24 mai 2019
„Elixirele diavolului“ și ale lui E.T.A. Hoffmann
Artă / Cătălin Spătaru / Literatură / Religie

„Elixirele diavolului“ și ale lui E.T.A. Hoffmann

În 9 februarie 1812, E.T.A. Hoffmann este răscolit de povestea părintelui Cyrillus despre un frate călugăr. Amețit, aruncat în lumea visului și a fanteziei, prin adevărul vinului băut împreună cu părintele, contemplând piatra funerară a fratelui, cutremurat și înfiorat în cripta călugărilor adormiți pe vecie, poetul și muzicianul va declara mai târziu că nu va uita niciodată acea zi de 9 februarie. Acel 9 februarie fiind ‚‚o zi de însemnătate hotărâtoare până la suferința fizică’’(Cuvânt înainte, p. 9). O zi de…

0 Comments
8 februarie 2019
O poveste de secol XIX a filologului Ernest Renan despre “viața lui Iisus”
Cătălin Spătaru / Filosofie / Istorie / Literatură / Religie

O poveste de secol XIX a filologului Ernest Renan despre “viața lui Iisus”

‘‘Dacă Iisus ar reveni printre noi, el ar recunoaște ca discipoli nu pe cei care pretind că-l cuprind în întregime în câteva fraze din catehism, ci pe cei care lucrează pentru a-l continua’’(pp. 278-279). Să fie această credință dinspre sfârșitul cărții, una de autojustificare? Probabil anticipând scandalizarea multor credincioși declarați, și nu numai, din cauza cărții lui? Specialistul în limbi orientale și călătorul Ernest Renan  vrea să povestească viața unui om, a unui om extraordinar, dar a unui om, viață contopită…

0 Comments
24 decembrie 2018