Religie

Pierre Manent despre ,,rațiunea națiunilor’’: ,,umilirea reglementată’’ a națiunii europene, artificiul european și negarea creștinismului Europei
Cătălin Spătaru / Filosofie / Istorie / Politică / Religie

Pierre Manent despre ,,rațiunea națiunilor’’: ,,umilirea reglementată’’ a națiunii europene, artificiul european și negarea creștinismului Europei

Națiunea surpată și Turnul Babel occidental Națiunea, ca matcă unde omul european a progresat, ca loc unde omul, chiar cosmopolit, s-a format, construcția națiunii se surpă. Există ideea ispititoare în Europa că omenirea se îndreaptă spre o unificare. Omul format în democrație vede mereu asemănătorul, spune Tocqueville, această tendință îndrumând spre un umanitarism, ce-l consideră pe celălalt un același, un asemănător cu mine, aducând a indiferență cu privire la ce ne separă. Un umanitarism confuz cu privire la diferențe este refugiul,…

1 Comment
13 ianuarie 2024
Dmitri Merejkovski despre ,,Rusia bolnavă’’
Cătălin Spătaru / Filosofie / Istorie / Literatură / Politică / Religie

Dmitri Merejkovski despre ,,Rusia bolnavă’’

În Rusia este o ,,teribilă voință de coborâre’’, rușii se cred poporul noii Rome purtători de Hristos dar de fapt ei sunt vânzătorii de Hristos, Rusia nu este învierea celei de a treia Rome, ci un mort care bocănește în capacul sicriului. Rusia este înmormântată de rușii, care aruncă țărână pe ea pumn după pumn, până s-a făcut o movilă și o cruce. Rusia este o sămânță ce putrezește, nu moare pentru a învia. După Revoluția din 1905, cuvintele lui Merejkovski…

0 Comments
11 noiembrie 2023
Teologul Christos Yannaras ,,contra religiei’’ sau cum grâul (comuniunea euharistică) se amestecă cu neghina (religia) până la sfârșitul vremurilor
Artă / Cătălin Spătaru / Filosofie

Teologul Christos Yannaras ,,contra religiei’’ sau cum grâul (comuniunea euharistică) se amestecă cu neghina (religia) până la sfârșitul vremurilor

Primele totalitarisme ar fi după Yannaras cele religioase: invenția unei infailibilități a puterii care este de fapt originată într-o nevoie, controlul gândirii, cenzura, cărțile periculoase interzise, tortura ca metodă de anchetă... Nevoia de a apăra convingerile religioase a dus la o dezlănțuire a intoleranței dusă până la violență, cruzime și războaie. Totalitarismul însoțește ca sindrom orice organizare eficientă a vieții religioase. Nevoia omului de minune, de mister și de prestigiu favorizând această supunere a omului față de autoritățile religioase ce-i dau…

1 Comment
14 august 2021
Factorii biopsihosociali implicați în tulburarea obsesiv-compulsivă
Psihologie / Radu Mihai / Studii și cercetări

Factorii biopsihosociali implicați în tulburarea obsesiv-compulsivă

Ce este tulburarea obsesiv-compulsivă?             Tulburarea obsesiv-compulsivă (TOC) este caracterizată de gânduri, idei sau senzații recurente care se produc fără voința persoanei și care o determină pe aceasta să manifeste o serie de comportamente repetitive (American Psychiatric Association, 2017). În acest sens, obsesiile constituie gândurile intrusive și (de cele mai multe ori) lipsite de sens, imaginile și impulsurile resimțite de persoana în cauză, iar compulsiile reprezintă gândurile și acțiunile pe care aceasta le realizează pentru a neutraliza obsesiile (Barlow, Durand, &…

0 Comments
14 martie 2021
„Omul în căutarea sensului vieții” prin experiențele lui Viktor Frankl din lagărele de concentrare
Istorie / Psihologie / Radu Mihai

„Omul în căutarea sensului vieții” prin experiențele lui Viktor Frankl din lagărele de concentrare

Experiența lui Viktor Frankl în lagărele de concentrare și explicarea celor trei etape ale reacțiilor mentale ale vieții de prizonier Trecerea de la statutul de persoană liberă la statutul de prizonier creează modificări profunde la nivelul vieții interne, întrucât persoana nu își pierde numai libertatea, ci și sensul pe care existența sa l-a avut până în acel moment. Despre o astfel de experiență ne vorbește Viktor Frankl, fondator al logoterapiei și supraviețuitor al Holocaustului, în lucrarea intitulată „Omul în căutarea sensului…

0 Comments
23 februarie 2020
Andrew Newberg, Eugene D’Aquili, Vince Rause – De ce nu dispare Dumnezeu? Știința creierului și biologia credinței
Filosofie / Radu Mihai / Știință

Andrew Newberg, Eugene D’Aquili, Vince Rause – De ce nu dispare Dumnezeu? Știința creierului și biologia credinței

Neuroteologia Neuroteologia poate sta la baza unei metateologii, unei megateologii, ea însăși putând deveni așa ceva, folosind neurologia în studierea credinței religioase. Știința creierului poate identifica universalul în procesele creierului din timpul experiențelor religioase pentru a identifica aspectele universale ale religiei. Se deschide calea unei teologii plecând de la ce este comun în orice experiență religioasă: creierul și această nevoie de transcendere, ce a apărut în creierul nostru (pp. 236-237). Abilitatea de a transcende La ce bun această abilitate pentru evoluția…

9 Comments
31 iulie 2018
Mircea Eliade – „Istoria credințelor și ideilor religioase” (Vol.1)
Istorie / Radu Mihai

Mircea Eliade – „Istoria credințelor și ideilor religioase” (Vol.1)

„Toți oamenii au sădită în firea lor dorința de a cunoaște.” - Cu această afirmație își începe Aristotel „Cartea A” a lucrării sale, „Metafizica”. Și câtă dreptate are Aristotel, de vreme ce oamenii încearcă să cunoască ce anume este viața de atâta timp. Nu este îndeajuns să trăiești pentru a cunoaște, iar cine crede că a trăi echivalează cu a cunoaște realizează o gravă eroare. Desigur că trăirea oferă experiențele cunoașterii senzoriale, perceptibile, însă câte dintre ele nu s-au dovedit a…

7 Comments
1 martie 2018
A. C. Grayling despre „Alegerea lui Hercule”, o povară la fel de grea ca întotdeauna
Cătălin Spătaru / Invitați / Istorie / Literatură / Radu Mihai

A. C. Grayling despre „Alegerea lui Hercule”, o povară la fel de grea ca întotdeauna

 Sau nu, pentru o epocă hedonistă care alege ușor plăcerea ar părea că între datorie și plăcere nu este o alegere grea. Nici pentru noi, Herculeenii și Herculeenele ce ne muncim cu timpul vieții noastre, pentru a reuși cât mai bine să-l risipim. Cartea lui Grayling nu-i deloc o risipă. Pentru cei înaintați în studiul filosofiei ar fi o reluare benefică, de reamintire a unor argumente în discuția unor teme importante precum binele și răul, etica și morala, sexul, drogurile, eutanasia,…

0 Comments
17 octombrie 2017
Noaptea cu Pascal și Șestov în Grădina Ghetsimani
The Agony in the Garden circa 1799-1800 William Blake 1757-1827 Presented by the executors of W. Graham Robertson through the Art Fund 1949 http://www.tate.org.uk/art/work/N05894
Cătălin Spătaru / Literatură

Noaptea cu Pascal și Șestov în Grădina Ghetsimani

  ‚‚Nu sper nimic de la lume, nu învăț nimic, nu vreau nimic; n-am nevoie, prin grația Domnului, nici de binele, nici de autoritatea nimănui’’ spune domnul Pascal, îndrăznind mai mult: ‚‚ceea ce condamn eu este condamnat în ceruri. Ad tuum, Domine Jesu, tribunal apello’’ (p. 18). Nu de Roma eternă îi pasă lui Pascal, ci la tribunalul din ceruri apelează. Nici de rațiunea pe care ar vrea-o umilită, nici de Descartes, de Roma și de Biserica care doarme precum Petru,…

2 Comments
13 aprilie 2017
Alain de Botton – Religia pentru atei (bonus, Crăciunul pentru atei)
Cătălin Spătaru / Filosofie / Literatură

Alain de Botton – Religia pentru atei (bonus, Crăciunul pentru atei)

 Cartea are multe imagini. Cine nu vrea să citească, poate „citi’’ doar imaginile. Ele fac parte din încercarea autorului de a convinge așa cum o face și religia - și prin alte mijloace decât cuvintele. Ateii ar putea să învețe acest lucru. Și ce ar mai putea să învețe cei care nu vor să împărtășească doctrinele religioase ori poveștile greu de crezut din religii?  Arta de a trăi sau răspunsul la întrebarea „cum să trăim?’’, este ceea ce-l preocupă pe Alain…

0 Comments
25 decembrie 2016