Articole

Să nu iubești picături ce vor dispărea în eternitate, să iubești întregul ocean, nicicând nu poate seca…
Invitați / Literatură

Să nu iubești picături ce vor dispărea în eternitate, să iubești întregul ocean, nicicând nu poate seca…

Șoptește-mi numele-nainte să adormi… Eu te aud… Focu-mi nestins din sud arde…doar l-ai lăsat arzând… Doar știi ce e și știi ce sunt, umbra luminii pe pământ Culori de val, culori de vânt, Gândul ce-ți bântuie prin gând… Șoptește-mi numele-nainte să adormi… Eu te aud… Focu-mi neostoit din sud încă mai arde… L-am lăsat arzând Doar…știu ce ești și știu că sunt Umbra luminii, doar un vis… Înger căzut, închis în hoitul ăsta de pământ… Șoptește-mi numele…șoptește-mi-l în gând Și spune-mi…

0 Comments
9 iunie 2017
Dürrenmatt – Judecătorul și călăul (său), Pana de automobil, Făgăduiala, Justiție sau mereu promisiunea unui final neașteptat
Cătălin Spătaru / Literatură

Dürrenmatt – Judecătorul și călăul (său), Pana de automobil, Făgăduiala, Justiție sau mereu promisiunea unui final neașteptat

Toate cele patru romane au în comun un element central: ancheta. În Judecătorul și călăul său, personajele devin pe rând prin ceea ce sugerează discret autorul, judecători și călăi. La fel, finalul surprinzător al anchetei unor polițiști este anunțat prin semne discrete în decursul povestirii.  De Pana de automobil știam dintr-o ecranizare italiană a lui Ettore Scola. http://www.imdb.com/title/tt0069094/?ref_=nm_flmg_wr_33 Dar filmul este diferit în privința finalului neașteptat, însă și al construcției. Romanul începe cu o interogare a autorului asupra a ce mai…

2 Comments
22 mai 2017
Toni Erdmann sau întoarcerea temporară la viață prin ficțiune
Cătălin Spătaru / Cinema / Invitați

Toni Erdmann sau întoarcerea temporară la viață prin ficțiune

 În regia lui Maren Ade, pelicula ,,Toni Erdmann’’ este o dramă comică și o coproducție germano-austriacă-elvețiano-română. Acest film a apărut în anul 2016 și a fost premiat drept cel mai bun film al Academiei Europene de Film fiind nominalizat la Oscar pentru cel mai bun film străin. Este filmat integral în România și este inclus recent în TOP 100 cele mai bune filme ale secolului 21 de către BBC Culture. ,,Toni Erdmann’’ ne prezintă povestea lui Winfried Conradi, care este un…

0 Comments
22 mai 2017
Cititorul lui Bernard Schlink
image description
Literatură / Vlad Țepeș

Cititorul lui Bernard Schlink

„Cititorul este tulburătoarea poveste a unei iubiri neobișnuite,  dintre un adolescent şi o femeie cu douăzeci de ani mai în vârstă.” (notă de Laurenţiu Midvichi)    Am adorat cum această carte pune în prim plan viaţa ei, a Hannei Schmitz - o femeie misterioasă, care se dezvăluie pe parcurs. O femeie cu un trecut misterios, dar care ajunge să o prindă din urmă.    Am mai iubit modul lui, al lui Michael Berg, modul cum a descoperit-o, cum ea l-a ajutat…

2 Comments
5 mai 2017
„Minunata lume nouă” a lui Aldous Huxley
Literatură / Radu Mihai

„Minunata lume nouă” a lui Aldous Huxley

 Oh, minunată lume nouă - apogeu al civilizației și al fericirii, utopie a viselor, închisoare a conștiinței, purgatoriul sufletului! Minunata lume nouă, lipsită de valori și conturată de inexistența independenței, lume fără de Dumnezeu, paradis al condiționării, loc al divinizării științei și a idolatrizării umane. Minunata lume nouă, unde oamenii sunt diferențiați doar de modul în care sunt condiționați, unde fiecare aparține celuilalt, unde arta a pierit în fața iluziei păcii, unde fericirea constă într-o pilulă, într-un „creștinism fără lacrimi”. Astfel…

1 Comment
19 aprilie 2017
Noaptea cu Pascal și Șestov în Grădina Ghetsimani
The Agony in the Garden circa 1799-1800 William Blake 1757-1827 Presented by the executors of W. Graham Robertson through the Art Fund 1949 http://www.tate.org.uk/art/work/N05894
Cătălin Spătaru / Literatură

Noaptea cu Pascal și Șestov în Grădina Ghetsimani

  ‚‚Nu sper nimic de la lume, nu învăț nimic, nu vreau nimic; n-am nevoie, prin grația Domnului, nici de binele, nici de autoritatea nimănui’’ spune domnul Pascal, îndrăznind mai mult: ‚‚ceea ce condamn eu este condamnat în ceruri. Ad tuum, Domine Jesu, tribunal apello’’ (p. 18). Nu de Roma eternă îi pasă lui Pascal, ci la tribunalul din ceruri apelează. Nici de rațiunea pe care ar vrea-o umilită, nici de Descartes, de Roma și de Biserica care doarme precum Petru,…

4 Comments
13 aprilie 2017
Matei Vișniec: ‘‘Domnul K. eliberat’’ sau amânarea perpetuă a libertății
Cătălin Spătaru / Filosofie / Literatură / Radu Mihai

Matei Vișniec: ‘‘Domnul K. eliberat’’ sau amânarea perpetuă a libertății

 Domnul K., personajul lui Kafka și al lui Vișniec, poate fi eliberat, dar nu poate rămâne liber. Eliberarea este o libertate iluzorie. În afara coloniei penitenciare, în care oamenii sunt numere precum în lagărele comuniste sau naziste, iar fețele deținuților sunt prea puțin importante pentru gardieni, mai există o lume liberă. O lume liberă unde deținuții eliberați își pot recăpăta contururile fețelor șterse, își pot redobândi personalitatea strivită în penitenciar. Dar lumea liberă, cea democratică depinde tot de resturile coloniei penitenciare.…

5 Comments
24 martie 2017
Trecătoare domnii, vieți și povești dintru favelele Domnului
Cătălin Spătaru / Literatură / Vlad Țepeș

Trecătoare domnii, vieți și povești dintru favelele Domnului

Cele aproape 600 de pagini dezvăluie atâtea personaje, aproape fiecare cu scurta lui istorie, atâtea vieți prinse în câteva cuvinte sau câteva pagini, încât cititorul nu-i mai ține minte. Dar dă paginile mai departe, se intersectează cu personajele așa cum personajele se întâlnesc rapid între ele, se despart, se luptă, dispar, ca multele întâlniri din viețile noastre cu oameni cărora le afli câte ceva din povestea lor, apoi dispar, apoi dispărem. Câteva diviziuni despre câțiva domni ai favelelor par să creeze…

0 Comments
15 martie 2017
‘‘Învățarea seninătății’’ printre ‘‘Stările sufletești’’ cu Christophe Andre
Cătălin Spătaru / Literatură

‘‘Învățarea seninătății’’ printre ‘‘Stările sufletești’’ cu Christophe Andre

  ‘‘Orice om este discipolul unui cuvânt profund’’ (Victor Hugo), astfel că o parte din cuvintele acestei cărți valoroase pot fi folosite de cititor ca mantre constructive împotriva cuvintelor distructive, adânc sădite în mintea noastră, atât de adânc, încât ele devin ca un jurământ uitat, noi devenind fideli unui astfel de jurământ uitat (Pessoa), afirmat de atâtea ori că devine un automatism inconștient precum: ’’este o catastrofă’’, ’’ești un om de nimic’’, ’’nu o meriți’’ etc. (pp. 471, 440, 470).  ‚‚Să…

1 Comment
22 februarie 2017