Daniel Keating explică ce înseamnă să fii „Născut anxios”

O scurtă introducere referitoare la sistemul dereglat de stres Incapacitatea unui copil de a sta cuminte atunci când se află într-o sală de clasă, de a se concentra și de a-și controla emoțiile și atenția este diagnosticată de obicei ca tulburare de deficit de atenție și hiperactivitate (ADHD) sau ca deficit intelectual, însă există posibilitatea ca copilul respectiv să se confrunte în realitate cu o modificare biologică a cărei apariție constituie un răspuns aflat în legătură cu o reacție socială adversă…

2 Comments

Efectele psihologice ale pandemiei de COVID-19 asupra persoanelor care suferă de tulburări psihice și asupra populației generale

*În rândurile care urmează voi prezenta efectele psihologice ale pandemiei de COVID-19 asupra populației. Voi avea în vedere persoanele care suferă de tulburări psihice, copiii, bătrânii, personalul medical, dar și populația generală. Majoritatea surselor bibliografice sunt reprezentate de articole care au fost acceptate spre a fi publicate în jurnalele de specialitate, dar care nu au fost publicate la momentul redactării acestui articol sau care nu au fost definitivate. Pe data de 17 noiembrie a anului 2019, în capitala Wuhan a provinciei…

0 Comments
Femeia adulteră și intenția care nu poate fi pedepsită (Albert Camus)
L'ecrivain Albert Camus (1913-1960) au journal Combat ou il restera de 1944 a 1947, 1946 --- French writer Albert Camus (1913-1960) at Combat paper where he was from 1944 to 1947, 1946 Rue des Archives / Reporters

Femeia adulteră și intenția care nu poate fi pedepsită (Albert Camus)

Janine se afla într-o situație asemănătoare cu cea a muștei de la începutul povestirii lui Camus: fără să înțeleagă cu exactitate de unde vin, amândouă se învârteau fără zgomot și cu multă oboseală într-un spațiu închis (musca în autobuz, Janine în propria sa viață, condiționată de relația pe care o are cu Marcel), așezându-se împreună pe mâna acestuia din urmă. Furtuna de nisip care lovea autobuzul în care se afla acest cuplu și care întuneca zarea, diminuând puternic vizibilitatea din jur,…

1 Comment

„Omul în căutarea sensului vieții” prin experiențele lui Viktor Frankl din lagărele de concentrare

Experiența lui Viktor Frankl în lagărele de concentrare și explicarea celor trei etape ale reacțiilor mentale ale vieții de prizonier Trecerea de la statutul de persoană liberă la statutul de prizonier creează modificări profunde la nivelul vieții interne, întrucât persoana nu își pierde numai libertatea, ci și sensul pe care existența sa l-a avut până în acel moment. Despre o astfel de experiență ne vorbește Viktor Frankl, fondator al logoterapiei și supraviețuitor al Holocaustului, în lucrarea intitulată „Omul în căutarea sensului…

0 Comments

Psihologie medicală: comunicarea dintre medic și pacient (ce înseamnă comunicarea, forme și funcții ale comunicării și comunicarea cu diferite tipuri de pacienți)

Ce înseamnă comunicarea? Pentru început, comunicarea este considerată ca fiind o sferă esențială a procesului de adaptare și de integrare la nivel psihosociocultural, întrucât influențează stabilizarea stării de sănătate mintală. Comunicarea presupune schimbul de informații dintre indivizi și constituie o serie de activități prin intermediul cărora se concretizează interrelațiile de reciprocitate dintre aceștia (Enăchescu, 2008). Definițiile generale ale comunicării indică faptul că aceasta reprezintă o formă specifică a relației de schimb care se produce între doi sau mai mulți indivizi, între…

0 Comments

Cercetarea problemelor moderne ale psihologiei morale într-o perspectivă umanistă asupra eticii în „Omul pentru sine”, de Erich Fromm

Criza omului modern: relativismul etic  În viziunea lui Erich Fromm, omul modern trăiește o criză a relativismului etic, iar acest lucru se datorează unei confuzii morale cauzate de îndoielile pe care modernitatea le-a formulat cu privire la autonomia și rațiunea umană. Confuzia respectivă îl determină pe individul uman să-și însușească o atitudine relativistă cu privire la validitatea generală a judecăților de valoare și a judecăților etice, ceea ce îl poziționează într-o stare de vulnerabilitate în fața sistemelor de valori iraționale. Acestea…

0 Comments

Fricile și anxietățile copiilor: separarea, boala și moartea, divorțul părinților, grădinița și școala, dezastrele naturale – cum le putem gestiona?

Ce sunt frica și anxietatea și care sunt semnele și simbolurile acestora?  Frica se manifestă inițial ca o senzație de disconfort pe care individul uman o experimentează în primele luni ale vieții, urmând ca apoi, în perioada de formare a Eului, să se concretizeze într-o formă de emoție, sub influența factorilor care acționează asupra individului respectiv.  Scopul fricii este acela de a avertiza individul că în preajma sa se află posibile forme de amenințări care îi pot pune în viața în…

2 Comments

Erich Fromm și limbajul uitat al simbolului ca modalitate de înțelegere a viselor, basmelor și miturilor

Ce au visele și miturile în comun? Visele sunt experiențe reale, care nu respectă legile logice ale gândirii diurne și care nu dispun întotdeauna de categorii spațiale sau temporale valide, dar care permit manifestarea creativității și reactivarea unor amintiri inconștiente, precum și posibilitatea de experimentare a stărilor afective (pp. 12 – 13). Erich Fromm este de părere că visele și miturile, ca produse ale creativității umane, dispun de similarități la nivelul stilului și conținutului de manifestare, ca urmare a faptului că…

0 Comments

Despre (psiho)patologie: traumă, stres, adaptare și inadaptare

Să înțelegem traumatismul și trauma  Definițiile conceptului de traumatism ne spun că acesta reprezintă „un șoc violent susceptibil de declanșarea unor tulburări somatice și psihice.” (Sillamy, 2000, p. 329) sau un „eveniment negativ foarte intens, ce survine în viața subiectului – de natură fizică (lovitură, șoc) sau psihică (șoc afectiv) – ce produce o perturbare mai mult sau mai puțin profundă datorată incapacității subiectului de a răspunde adecvat la situație.”  (Neveanu, 1978, p. 759). Traumatismul beneficiază de trei obiecte de referință:…

2 Comments

Despre (psiho)patologie: factori, normalitate și sănătate, anormalitate și boală, clasificarea tulburărilor psihice

Factorii implicați în (psiho)patologie  Un factor reprezintă un element structural care se manifestă într-o formă specifică și care interacționează cu alte elemente, determinând modalitatea de apariție și de manifestare a unui anumit fenomen (Neveanu, 1978). Referitor la etiologia psihopatologică, factorii conceptualizați în vederea explicării acesteia sunt următorii (Ciorbea, Enache, & Sălceanu, 2015), (David, 2006): a) Factorii declanșatori: sunt acei factori care creează simptomele și care sunt necesari pentru manifestarea tabloului clinic. În acest sens, David (2006) afirmă că la nivel psihopatologic…

0 Comments