Categorie destinată tuturor articolelor publicate de Cătălin Spătaru.

Non sequitur: Patapievici despre idei, blocaje, cultura generală și noi

Non sequitur, nu trece mai departe, nu continuă, nu este preluat, discutat, dezvoltat, transformat…Mai multe granițe, obstacole, blocaje, fundături decât drumuri, noi căi deschise, răspântii din care pornesc alte poteci, bifurcații, multifurcații din care pornesc noi poteci ale gândirii, noi crengi bazate pe o tulpină ce le susține, constituind tradiții de cercetare precum niște copaci ai cunoașterii în grădina lumii noastre. Avem filosofi precum Noica, Mircea Florian, Blaga, Rădulescu-Motru, Mihai Șora dar nu există tradiție de gândire precum idealismul german sau…

1 Comment

Despre ‘‘Cum să te aperi de stres’’ îți scrie Patrick Legeron

„Cum să te aperi de stres la muncă” era de fapt o traducere mai potrivită. Dar nu este munca cea care ne împlinește în vremurile noastre? Nu ne spune mitul de la baza civilizației noastre că am fost blestemați să muncim, ca să trăim, după ce omul a fost izgonit din Paradis? Nu visăm la timpul liber ca pe o promisiune la o frântură din Paradisul pierdut? Nu disprețuiau unii nobili munca ca nedemnă pentru condiția lor, iar beatitudinea ființei divine…

0 Comments

Dürrenmatt – Judecătorul și călăul (său), Pana de automobil, Făgăduiala, Justiție sau mereu promisiunea unui final neașteptat

Toate cele patru romane au în comun un element central: ancheta. În Judecătorul și călăul său, personajele devin pe rând prin ceea ce sugerează discret autorul, judecători și călăi. La fel, finalul surprinzător al anchetei unor polițiști este anunțat prin semne discrete în decursul povestirii.  De Pana de automobil știam dintr-o ecranizare italiană a lui Ettore Scola. http://www.imdb.com/title/tt0069094/?ref_=nm_flmg_wr_33 Dar filmul este diferit în privința finalului neașteptat, însă și al construcției. Romanul începe cu o interogare a autorului asupra a ce mai…

2 Comments

Toni Erdmann sau întoarcerea temporară la viață prin ficțiune

 În regia lui Maren Ade, pelicula ,,Toni Erdmann’’ este o dramă comică și o coproducție germano-austriacă-elvețiano-română. Acest film a apărut în anul 2016 și a fost premiat drept cel mai bun film al Academiei Europene de Film fiind nominalizat la Oscar pentru cel mai bun film străin. Este filmat integral în România și este inclus recent în TOP 100 cele mai bune filme ale secolului 21 de către BBC Culture. ,,Toni Erdmann’’ ne prezintă povestea lui Winfried Conradi, care este un…

0 Comments
Noaptea cu Pascal și Șestov în Grădina Ghetsimani
The Agony in the Garden circa 1799-1800 William Blake 1757-1827 Presented by the executors of W. Graham Robertson through the Art Fund 1949 http://www.tate.org.uk/art/work/N05894

Noaptea cu Pascal și Șestov în Grădina Ghetsimani

  ‚‚Nu sper nimic de la lume, nu învăț nimic, nu vreau nimic; n-am nevoie, prin grația Domnului, nici de binele, nici de autoritatea nimănui’’ spune domnul Pascal, îndrăznind mai mult: ‚‚ceea ce condamn eu este condamnat în ceruri. Ad tuum, Domine Jesu, tribunal apello’’ (p. 18). Nu de Roma eternă îi pasă lui Pascal, ci la tribunalul din ceruri apelează. Nici de rațiunea pe care ar vrea-o umilită, nici de Descartes, de Roma și de Biserica care doarme precum Petru,…

4 Comments

Matei Vișniec: ‘‘Domnul K. eliberat’’ sau amânarea perpetuă a libertății

 Domnul K., personajul lui Kafka și al lui Vișniec, poate fi eliberat, dar nu poate rămâne liber. Eliberarea este o libertate iluzorie. În afara coloniei penitenciare, în care oamenii sunt numere precum în lagărele comuniste sau naziste, iar fețele deținuților sunt prea puțin importante pentru gardieni, mai există o lume liberă. O lume liberă unde deținuții eliberați își pot recăpăta contururile fețelor șterse, își pot redobândi personalitatea strivită în penitenciar. Dar lumea liberă, cea democratică depinde tot de resturile coloniei penitenciare.…

5 Comments

Trecătoare domnii, vieți și povești dintru favelele Domnului

Cele aproape 600 de pagini dezvăluie atâtea personaje, aproape fiecare cu scurta lui istorie, atâtea vieți prinse în câteva cuvinte sau câteva pagini, încât cititorul nu-i mai ține minte. Dar dă paginile mai departe, se intersectează cu personajele așa cum personajele se întâlnesc rapid între ele, se despart, se luptă, dispar, ca multele întâlniri din viețile noastre cu oameni cărora le afli câte ceva din povestea lor, apoi dispar, apoi dispărem. Câteva diviziuni despre câțiva domni ai favelelor par să creeze…

0 Comments

‘‘Învățarea seninătății’’ printre ‘‘Stările sufletești’’ cu Christophe Andre

  ‘‘Orice om este discipolul unui cuvânt profund’’ (Victor Hugo), astfel că o parte din cuvintele acestei cărți valoroase pot fi folosite de cititor ca mantre constructive împotriva cuvintelor distructive, adânc sădite în mintea noastră, atât de adânc, încât ele devin ca un jurământ uitat, noi devenind fideli unui astfel de jurământ uitat (Pessoa), afirmat de atâtea ori că devine un automatism inconștient precum: ’’este o catastrofă’’, ’’ești un om de nimic’’, ’’nu o meriți’’ etc. (pp. 471, 440, 470).  ‚‚Să…

1 Comment

De ce zeii au iubit comunismul? Richard Crossman (ed.) – ‘‘Zeul care a dat greș’’

  ‚‚Unul dintre moșieri își asmuțea câinele asupra unei biete femei, o croitoreasă, care tocmai ieșea de la biserică. Sărmana femeie a fost trântită la pământ și vătămată rău, iar rochia i-a fost făcută zdrențe. Toată lumea din sat era indignată, dar a tăcut.’’. (p.132) Femeia îl dă în judecată, însă nimeni nu se oferă să depună mărturie pentru a-i confirma spusele, deși mulți au sprijinit-o în taină, n-a găsit nici un avocat s-o reprezinte, iar moșierul cu un avocat a…

1 Comment