Filosofie

Constantin Noica despre ‚‚Mathesis sau bucuriile simple’’ sau cultura ca exces al vieții
Cătălin Spătaru / Filosofie / Radu Mihai

Constantin Noica despre ‚‚Mathesis sau bucuriile simple’’ sau cultura ca exces al vieții

‚‚Cultura crește din excesul vieții asupra ei înșiși…e adevărul nostru, e ordinea după chipul și asemănarea noastră’’  Cultura nu-i opusul vieții, ea este încă viață, este chiar excesul vieții, excesul biologiei, nu doar transfigurare a biologiei, ce pare să pună în centru tot biologia, nu cultura. Experiențele religioase au scos la iveală posibilitățile spirituale ale omului, experiența științifică posibilitățile sale culturale, cultura omenească este adevărul nostru, este ordinea construită de noi, este lumea omului, este omul însuși. Spiritul uman se caută…

3 Comments
26 septembrie 2019
Propedeutica Doctorului Sam Parnia pentru ‘‘Ultima frontieră’’ sau o introducere pregătitoare despre EMI, conștiință, creier, viață, moarte…
Cătălin Spătaru / Filosofie / Invitați / Radu Mihai / Religie

Propedeutica Doctorului Sam Parnia pentru ‘‘Ultima frontieră’’ sau o introducere pregătitoare despre EMI, conștiință, creier, viață, moarte…

 Se termină existența mea întrutotul cu moartea trupului meu? Ia sfârșit ființa mea pentru totdeauna prin stopul cardio-respirator și moartea cerebrală? Oricum ar fi formulată, o astfel de întrebare metafizică asupra sfârșitului propriei ființe l-a bântuit pe om încă din zorii umanității. Deși a fost o întrebare de care oamenii religioși sau filosofii s-au preocupat mai mult, nici unii oameni de știință nu au evitat-o și nu făcând filozofie sau teologie, ci încercând să aducă metodologia științifică în preajma sfârșitului vieții,…

2 Comments
27 iulie 2019
‚‚Râsul’’ lui Bergson pentru trezirea omului rigid
Artă / Cătălin Spătaru / Filosofie / Invitați / Literatură / Radu Mihai

‚‚Râsul’’ lui Bergson pentru trezirea omului rigid

 Râsul înseamnă trezirea omului din visul său (p. 106). Dar ce fel de vis? Un vis absurd, fără a ne da seama de absurditatea lui, lăsându-ne purtați de el ca-ntr-o distragere neconștientizată, ca un automatism, ca o rigidizare comportamentală, prin care omul se situează diferit de ceilalți, chiar împotriva vieții sociale. Cel de care râdem apare altfel, este altfel, iar el pare să-și urmeze comportamentul rizibil, ca și cum visează un vis căruia i se supune ca unei necesități.  Și de…

0 Comments
4 iunie 2019
„Mic tratat al marilor virtuți” de André Comte-Sponville
Acostăchioaei Ana-Maria / Filosofie / Literatură

„Mic tratat al marilor virtuți” de André Comte-Sponville

  „Mic tratat al marilor virtuți” este continuarea îndelungatei reflecții îndreptate timp de mii de ani asupra virtuții, pe care André Comte-Sponville o face pentru a oferi contemporaneității un suport, un ghid pentru practicarea moralei prin învățarea virtuții. Lucrarea examinează virtuțile pe care autorul le consideră a fi cele mai importante – marile virtuți necesare înțelegerii felului în care omul poate să trăiască bine, în conformitate cu legea morală. Apărută într-un domeniu consolidat de lucrările unor mari gânditori precum Aristotel, Spinoza,…

0 Comments
24 mai 2019
‘‘Artă și anarhie’’, anarhia artei și arta anarhică în conferințele lui Edgar Wind
Artă / Cătălin Spătaru / Filosofie / Istorie / Muzică

‘‘Artă și anarhie’’, anarhia artei și arta anarhică în conferințele lui Edgar Wind

 ‚‚Îl vom unge cu mir, îi vom pune în jurul gâtului o ghirlandă de lână și îl vom expedia în alt oraș’’, așa se procedează în statul ideal al lui Platon cu poetul primejdios (p. 18). Platon observă că artele au atins perfecțiunea în timpul decadenței statului atenian. La fel, Jakob Burckhardt în ‚‚Civilizația Renașterii’’ remarca avântul creator din orașele-state italiene sfâșiate de despotism, vrajbă și anarhie.  Să fie avântul artei un simptom al decadenței, al dezorganizării, al erupției unor pasiuni,…

0 Comments
5 mai 2019
Contraistoria filosofiei (vol. 3) – Libertinii barocului, adică libertinii fideiști și libertinii panteiști ai lui Onfray
Filosofie / Istorie / Literatură / Radu Mihai / Religie

Contraistoria filosofiei (vol. 3) – Libertinii barocului, adică libertinii fideiști și libertinii panteiști ai lui Onfray

Cum putem să definim un libertin al barocului?  Termenul de libertin a apărut pentru prima dată în secolul al XVI-lea, iar semnificația sa epistemologică provine din cuvântul latin „libertinus”, adică libert. Totuși, în perioada barocului, cuvântul respectiv servea atât pentru definirea ereticilor, cât și pentru cea a reformaților sau a heterodocșilor...sau, după cum afirmă Onfray, a oricărei persoane care refuza să creadă în Dumnezeul creștin al Bisericii catolice, apostolice sau romane. Altfel spus, libertinul este acea persoană care respinge dogma religioasă,…

3 Comments
15 aprilie 2019
Căutând ‘‘Adevărul’’ ghidați de Simon Blackburn, ‘‘călăuza rătăciților’’
Cătălin Spătaru / Filosofie / Invitați / Literatură / Știință

Căutând ‘‘Adevărul’’ ghidați de Simon Blackburn, ‘‘călăuza rătăciților’’

‘‘Adevărul’’ lui Blackburn nu-i doar o carte de filosofie analitică, cu o metodă și un discurs la modă, ci și o luptă pentru adevăr, pentru un adevăr sau mai multe, ori cel puțin pentru eliminarea unor erori. Dar mai există adevăr în epoca noastră a multiculturalismului, a relativismului, a interpretării fără fapte, a înțelegerii doar perspectiviste? Pentru Blackburn, și nu numai pentru el, relativismul, ce pare eliberator de absolutism, are efecte insuportabile. Însă nu poți scăpa prea ușor de relativism, mai…

0 Comments
2 aprilie 2019
Cum este ‚‚să ai un ideal’’ după Michel Lacroix
Cătălin Spătaru / Filosofie / Invitați / Istorie / Literatură / Psihologie / Radu Mihai

Cum este ‚‚să ai un ideal’’ după Michel Lacroix

 Să ai un ideal? Dar care? Un ideal de om? Devine distrugător: ‚‚omul nou’’ contra celui ‚‚vechi’’, ‚‚arianul’’ contra celui de ‚‚rasă inferioară’’, ‚‚civilizatul’’ contra ‚‚sălbaticului’’, și nu numai, au scris o istorie sângeroasă. O societate ideală?  Revoluționarul visează la o societate perfectă, ideală(p. 34), luptă pentru ea, dar realitatea rezultată nu este pe măsura proiectului. Mai mult, după Hegel, ‚‚oamenii fac istoria, dar nu știu ce istorie fac’’(p. 127). Conducători ideali?  ‚‚Mesia politici’’(p. 147), precum Lenin, Stalin, Hitler, Mao, au…

3 Comments
17 martie 2019
Complexul lui Oedip
Filosofie / Psihologie / Radu Mihai

Complexul lui Oedip

Complexul lui Oedip constituie unul dintre cele mai cunoscute concepte ale teoriei psihanalitice și probabil că și unul dintre cele mai prost înțelese. Mi-am propus să realizez o scurtă clarificare a sa, astfel încât fiecare persoană să poată înțelege ce anume presupune acesta, precum și particularitățile sale de manifestare și de dezvoltare. Care sunt elementele implicate în formarea acestui complex? Gustave Moreau - „Oedipus and the Sphinx”, 1864. Pentru început, trebuie să înțelegem perspectiva lui Freud asupra stadiilor de dezvoltare ale…

2 Comments
28 februarie 2019
Iluminism radical contra iluminism moderat într-o ‚‚revoluție’’ de luminare ‚‚a minții’’ omului de Jonathan Israel
Cătălin Spătaru / Filosofie / Istorie / Religie

Iluminism radical contra iluminism moderat într-o ‚‚revoluție’’ de luminare ‚‚a minții’’ omului de Jonathan Israel

Înfruntarea pentru viitor În bătălia pentru luminarea și eliberarea minții, a vieții omului din servitutea față de o societate ierarhică ce-l vrea ignorant și credul, cufundat în mizeria inegalităților și a condițiilor de trai, s-au înfruntat două tabere ce aveau același scop: o lume mai bună pentru om, o îmbunătățire a stării umanității(p. 19). Dar cu mijloace diferite. Mijloacele Iluminismul radical urmărea o transformare profundă și rapidă a societății, Revoluția Franceză din 1789 până la teroarea iacobină și după, putând fi…

2 Comments
4 februarie 2019