(Să nu uităm după 30 de ani zadarnici) François Furet și Ernst Nolte într-o dezbatere despre fascism și comunism

Comparația fascism/comunism, un subiect tabu Gulagul este anterior Auschwitz-ului, fascismul și nazismul au fost reacții la comunism, la teroarea de după Revoluția din Octombrie, la obsesia Cominternului de a extinde Revoluția și în Germania (pp. 43-44). Fascismul lui Mussolini din 1919 a fost o reacție la amenințarea unui bolșevism italian, Mussolini provenind  dintr-un socialism revoluționar ‘‘ fiindu-i mult mai ușor să-l imite pentru a-l combate’’ (p. 40). Revoluția rusă din 1917 este punctul de plecare pentru reacția fascistă și nazistă. Astfel…

6 Comments

(Să nu uităm după 30 de ani zadarnici) IICCMER, Mihai Burcea, Marius Stan, Mihail Bumbeș –  Dicționarul ofițerilor și angajaților civili ai Direcției Generale a Penitenciarelor (vol. 2)

Îndemnul ‚‚să nu ne răzbunați’’ venit de la unii dintre cei care au suportat represiunea comunistă vine să rupă lanțul răzbunării, al violenței pornit din perioada interbelică. Sistemul represiv folosit de statul comunist își are originea în represiunea interbelică, în constituirea unei organizări a penitenciarelor și lagărelor unde erau închiși, internați, suspecții de acțiuni comuniste sau legionare, ce amenințau statul. Securitatea a continuat anchetarea minorilor, interzicerea vizitelor, a legăturilor cu familia, inițiate de Siguranța interbelică, ce apăra o ordine a partidelor…

1 Comment

(Să nu uităm după 30 de ani zadarnici) Forme de rezistență spirituală în experiențele carcerale din România comunistă, vol. 2, de IICCR, Cosmin Budeancă (coordonator)

Colonelul Brânzaru, boxer de categoria grea, bătăuș al Securității îl lovește în cap cu un săculeț de nisip pe deținutul politic Tertulian Langa: - Spune! - Nu spun! Lovitură în cap. - Spune! - Nu spun! Lovitură în cap. - Spune! - Nu spun! Lovitură în cap. - Spune! - Nu spun! Lovitură în cap. … De sute de ori, de o 1000 de ori, de nenumărate ori. Nu spun! Nu spun! Nu spun! Amenințat că-i bate soția însărcinată de față…

2 Comments

(Să nu uităm după 30 de ani zadarnici) Experiențele carcerale din România Comunistă (vol. 2) de IICCR, Cosmin Budeancă (coord.), reconstruite și repovestite

Eliberarea Ieșind afară pe poarta închisorii, abia putea vedea orbit fiind de lumina soarelui.  A tânjit ani întregi, alături de ceilalți, după o rază de soare într-o încăpere având micul geam bătut cu lemne. Ani de întuneric și de lumină a becului, stând în picioare de dimineața până seara, fără să se reazeme de pat, altfel ajungeau la Neagra. Pe lângă el au țâșnit fugind câțiva țărani eliberați, împiedicându-se, căzând, numai să scape de gândul că s-ar putea răzgândi cei din…

5 Comments
Moshe Idel cu ‘‘Mircea Eliade, de la magie la mit’’ sau calul troian (al sacrului) în lumea noastră profană
??????????????????????????????????????????????????????????

Moshe Idel cu ‘‘Mircea Eliade, de la magie la mit’’ sau calul troian (al sacrului) în lumea noastră profană

 Un cal troian în lumea academică, se declara Mircea Eliade într-o scrisoare pierdută către Julius Evola. Prin imensul ocol al erudiției, el aduce la lumină religia arhaică, religiozitatea cosmică uitată, acel strat acoperit de binecunoscutele religii, acoperit, dar nu pierdut. Aducerea religiozității arhaice, cosmice, în discuțiile din istoria și știința religiilor, în cercetările profane ale erudiților, este ca un cal troian (p. 278).  Un cal troian al sacrului camuflat în profan, în profanul erudiției academice, în profanul lumii moderne (și postmoderne),…

0 Comments

Cu Noica ‘‘Rugați-vă pentru fratele Alexandru’’, pentru om, pentru fratele Constantin și pentru noi

Rugați-vă pentru omul modern, eroul faustian! Omul modern este Faustul lui Goethe biruitor asupra totului, dar care-și pierde conexiunea cu natura, cu lucrurile, cu semenii (nu facem filosofii ale comunicării, facultăți despre științe ale comunicării, rețele ale comunicării când conexiunea și comunicarea dintre noi este în criză perpetuă?). Faust, eroul modern, nu are sălaș și nu știe ce vrea, fiind ispitit mereu de posibilitatea nesfârșită și goală, de o mulțime de spectre frumoase și fără conținut, de parteneri posibili în locul…

1 Comment

‚‚Câmpia în flăcări’’ aprinse de Juan Rulfo

Literatura lui Rulfo este și despre o revoluție, cum este cea a lui Rushdie din ‚‚Surâsul Jaguarului’’, dar se vrea a fi și revoluționară prin glasurile, gândurile, acțiunile personajelor cu crimele, suferințele, luptele, distrugerile lor. Toate prinse în sforțarea oamenilor de a schimba lumea în care trăiau, de a o îndura, de a o păstra. Cele 17 povestiri au personaje diferite, apărând și dispărând, prinse în lupte și revolte, în efectele lor sau în atmosfera Mexicului unde răscoalele par să se…

0 Comments

‚‚Harpa și umbra’’, umbra lui Cristofor Columb, harpa lui Alejo Carpentier

Umbra lui Columbus, umbra originară fără de care umbra scriitorului nu ne-ar fi atras în lumi ale trecuturilor, prin nenumărate cuvinte luând naștere chipuri spectrale, lupte, îndârjiri, reflecții, iubiri, căințe, descoperiri, apropieri de granițele, dincolo de care nici umbre nu mai sunt. Toate au consistența umbrelor, toate devin umbre, apărând și pierind în oglinda naratorului, umbre invadând mințile cititorilor, intrând și ei în lumea umbrelor, oglindind umbrele înființate  de înlănțuirile magice ale cuvintelor, invocații pentru renașterea trecutului, dar neputând fi decât…

0 Comments

Mai este fata sau a fost mâncată? Reportajul lui Salman Rushdie despre ‘‘Surâsul jaguarului’’

 O fată călărea voioasă un jaguar, iar după un timp jaguarul s-a întors singur și zâmbitor. Cam așa ne vorbesc versurile unui anonim despre o tânără din Nicaragua, motto al cărții lui Rushdie, dar și metaforă de bază a scrierii lui despre revoluția din Nicaragua.  La apariția cărții (1987 în SUA) Rushdie a fost întrebat de un jurnalist american, cât de mult este o marionetă a comuniștilor, în sfera politicii nemaiavând parte de aceeași benevolență, ca în cea a literaturii (p.…

1 Comment

‚‚Râsul’’ lui Bergson pentru trezirea omului rigid

 Râsul înseamnă trezirea omului din visul său (p. 106). Dar ce fel de vis? Un vis absurd, fără a ne da seama de absurditatea lui, lăsându-ne purtați de el ca-ntr-o distragere neconștientizată, ca un automatism, ca o rigidizare comportamentală, prin care omul se situează diferit de ceilalți, chiar împotriva vieții sociale. Cel de care râdem apare altfel, este altfel, iar el pare să-și urmeze comportamentul rizibil, ca și cum visează un vis căruia i se supune ca unei necesități.  Și de…

0 Comments