Literatură

‚‚Câmpia în flăcări’’ aprinse de Juan Rulfo
Cătălin Spătaru / Istorie / Literatură

‚‚Câmpia în flăcări’’ aprinse de Juan Rulfo

Literatura lui Rulfo este și despre o revoluție, cum este cea a lui Rushdie din ‚‚Surâsul Jaguarului’’, dar se vrea a fi și revoluționară prin glasurile, gândurile, acțiunile personajelor cu crimele, suferințele, luptele, distrugerile lor. Toate prinse în sforțarea oamenilor de a schimba lumea în care trăiau, de a o îndura, de a o păstra. Cele 17 povestiri au personaje diferite, apărând și dispărând, prinse în lupte și revolte, în efectele lor sau în atmosfera Mexicului unde răscoalele par să se…

0 Comments
13 septembrie 2019
‚‚Harpa și umbra’’, umbra lui Cristofor Columb, harpa lui Alejo Carpentier
Cătălin Spătaru / Literatură

‚‚Harpa și umbra’’, umbra lui Cristofor Columb, harpa lui Alejo Carpentier

Umbra lui Columbus, umbra originară fără de care umbra scriitorului nu ne-ar fi atras în lumi ale trecuturilor, prin nenumărate cuvinte luând naștere chipuri spectrale, lupte, îndârjiri, reflecții, iubiri, căințe, descoperiri, apropieri de granițele, dincolo de care nici umbre nu mai sunt. Toate au consistența umbrelor, toate devin umbre, apărând și pierind în oglinda naratorului, umbre invadând mințile cititorilor, intrând și ei în lumea umbrelor, oglindind umbrele înființate  de înlănțuirile magice ale cuvintelor, invocații pentru renașterea trecutului, dar neputând fi decât…

0 Comments
3 septembrie 2019
Mai este fata sau a fost mâncată? Reportajul lui Salman Rushdie despre ‘‘Surâsul jaguarului’’
Cătălin Spătaru / Istorie / Literatură / Religie

Mai este fata sau a fost mâncată? Reportajul lui Salman Rushdie despre ‘‘Surâsul jaguarului’’

 O fată călărea voioasă un jaguar, iar după un timp jaguarul s-a întors singur și zâmbitor. Cam așa ne vorbesc versurile unui anonim despre o tânără din Nicaragua, motto al cărții lui Rushdie, dar și metaforă de bază a scrierii lui despre revoluția din Nicaragua.  La apariția cărții (1987 în SUA) Rushdie a fost întrebat de un jurnalist american, cât de mult este o marionetă a comuniștilor, în sfera politicii nemaiavând parte de aceeași benevolență, ca în cea a literaturii (p.…

1 Comment
14 august 2019
‚‚Râsul’’ lui Bergson pentru trezirea omului rigid
Artă / Cătălin Spătaru / Filosofie / Invitați / Literatură / Radu Mihai

‚‚Râsul’’ lui Bergson pentru trezirea omului rigid

 Râsul înseamnă trezirea omului din visul său (p. 106). Dar ce fel de vis? Un vis absurd, fără a ne da seama de absurditatea lui, lăsându-ne purtați de el ca-ntr-o distragere neconștientizată, ca un automatism, ca o rigidizare comportamentală, prin care omul se situează diferit de ceilalți, chiar împotriva vieții sociale. Cel de care râdem apare altfel, este altfel, iar el pare să-și urmeze comportamentul rizibil, ca și cum visează un vis căruia i se supune ca unei necesități.  Și de…

0 Comments
4 iunie 2019
„Mic tratat al marilor virtuți” de André Comte-Sponville
Acostăchioaei Ana-Maria / Filosofie / Literatură

„Mic tratat al marilor virtuți” de André Comte-Sponville

  „Mic tratat al marilor virtuți” este continuarea îndelungatei reflecții îndreptate timp de mii de ani asupra virtuții, pe care André Comte-Sponville o face pentru a oferi contemporaneității un suport, un ghid pentru practicarea moralei prin învățarea virtuții. Lucrarea examinează virtuțile pe care autorul le consideră a fi cele mai importante – marile virtuți necesare înțelegerii felului în care omul poate să trăiască bine, în conformitate cu legea morală. Apărută într-un domeniu consolidat de lucrările unor mari gânditori precum Aristotel, Spinoza,…

0 Comments
24 mai 2019
Contraistoria filosofiei (vol. 3) – Libertinii barocului, adică libertinii fideiști și libertinii panteiști ai lui Onfray
Filosofie / Istorie / Literatură / Radu Mihai / Religie

Contraistoria filosofiei (vol. 3) – Libertinii barocului, adică libertinii fideiști și libertinii panteiști ai lui Onfray

Cum putem să definim un libertin al barocului?  Termenul de libertin a apărut pentru prima dată în secolul al XVI-lea, iar semnificația sa epistemologică provine din cuvântul latin „libertinus”, adică libert. Totuși, în perioada barocului, cuvântul respectiv servea atât pentru definirea ereticilor, cât și pentru cea a reformaților sau a heterodocșilor...sau, după cum afirmă Onfray, a oricărei persoane care refuza să creadă în Dumnezeul creștin al Bisericii catolice, apostolice sau romane. Altfel spus, libertinul este acea persoană care respinge dogma religioasă,…

3 Comments
15 aprilie 2019
Căutând ‘‘Adevărul’’ ghidați de Simon Blackburn, ‘‘călăuza rătăciților’’
Cătălin Spătaru / Filosofie / Invitați / Literatură / Știință

Căutând ‘‘Adevărul’’ ghidați de Simon Blackburn, ‘‘călăuza rătăciților’’

‘‘Adevărul’’ lui Blackburn nu-i doar o carte de filosofie analitică, cu o metodă și un discurs la modă, ci și o luptă pentru adevăr, pentru un adevăr sau mai multe, ori cel puțin pentru eliminarea unor erori. Dar mai există adevăr în epoca noastră a multiculturalismului, a relativismului, a interpretării fără fapte, a înțelegerii doar perspectiviste? Pentru Blackburn, și nu numai pentru el, relativismul, ce pare eliberator de absolutism, are efecte insuportabile. Însă nu poți scăpa prea ușor de relativism, mai…

0 Comments
2 aprilie 2019
Cum este ‚‚să ai un ideal’’ după Michel Lacroix
Cătălin Spătaru / Filosofie / Invitați / Istorie / Literatură / Psihologie / Radu Mihai

Cum este ‚‚să ai un ideal’’ după Michel Lacroix

 Să ai un ideal? Dar care? Un ideal de om? Devine distrugător: ‚‚omul nou’’ contra celui ‚‚vechi’’, ‚‚arianul’’ contra celui de ‚‚rasă inferioară’’, ‚‚civilizatul’’ contra ‚‚sălbaticului’’, și nu numai, au scris o istorie sângeroasă. O societate ideală?  Revoluționarul visează la o societate perfectă, ideală(p. 34), luptă pentru ea, dar realitatea rezultată nu este pe măsura proiectului. Mai mult, după Hegel, ‚‚oamenii fac istoria, dar nu știu ce istorie fac’’(p. 127). Conducători ideali?  ‚‚Mesia politici’’(p. 147), precum Lenin, Stalin, Hitler, Mao, au…

3 Comments
17 martie 2019
Cu John Strelecky la “Cafeneaua  – De ce te afli aici ?- “ aflând rostul cafenelei în viață
Cătălin Spătaru / Invitați / Literatură

Cu John Strelecky la “Cafeneaua  – De ce te afli aici ?- “ aflând rostul cafenelei în viață

Romanul “Cafeneaua <<De ce te afli aici ? >> “, publicat în 2006, îl încadrează pe John P. Strelecky printre autorii cei mai bine vânduți în lume. Romanul începe cu mulțumirile lui pentru Casey, Mike și Anne, pentru că i-au arătat drumul spre a fi mai fericit și sigur pe el. Mike era patronul cafenelei, Casey era chelneriță și Anne una dintre cliente. Personajul principal este John, el gândea adesea dacă viața înseamnă numai să lucrezi, să stai între 10 și…

0 Comments
5 martie 2019
Despre dictatorul agorafob și sosiile lui, în „Dictatorul și hamacul” de Daniel Pennac
Acostăchioaei Ana-Maria / Literatură

Despre dictatorul agorafob și sosiile lui, în „Dictatorul și hamacul” de Daniel Pennac

Cunoașterea Braziliei (dincolo de poziția geografică pe care o ocupă și de puternica influență portugheză asupra identității sale) de către Daniel Pennac a contribuit la portretizarea dictatorului agorafob pe care-l descrie profesorul francez în romanul său. Familiaritatea dobândită față de pământurile bătătorite de tălpile celor mulți și săraci și rareori împrospătate de ploi l-a determinat pe autor să aleagă drept loc de origine al dictatorului său sertão-ul brazilian, înfățișat ca „trei Franțe făcute din pietriș și din spini cenușii sub un…

1 Comment
22 februarie 2019