Munții Vâlcan: Pasul Vâlcan-Vârful Straja-Vârful Verde-Vârful Șigleu Mic-Vârful Șigleu Mare-Valea de Pești

De la statuile conducătorilor și comandanților de armate, ce au făcut pasul eternizat spre unire, din pasul Vâlcan pasul călătorului se supune drumului spre Vârful Straja, străjuind dimpreună cu monumentul soldaților înghețați de frig, soldați înghețați ca în timpul Primului Război Mondial, în luptele pentru creasta Vâlcanului cu germanii și austro-ungarii. Privind de sus stațiunea Straja aproape pustie, deși este sfârșitul lui decembrie, parțial albită de zăpada artificială, trecând pe lângă lacul împrejmuit de garduri și de gheață, urmează Vârfurile Mutu…

0 Comments

André Gorz despre ,,ideologia socială a automobilului’’ sau despre noua vacă sacră

Demagogia politicienilor a promovat prostia înzestrării fiecărei familii cu un automobil, o prostie de la care nici stânga nu se abține. Dar nu toată stânga: un președinte modest precum Jose Mujica se întreba: ce s-ar întâmpla dacă toți indienii ar vrea și ar avea un automobil? Dacă indienii ar înlocui vaca sacră cu automobilul și dacă i-am aduna și pe chinezii supuși materialismului capitalisto-socialist vom avea o imagine sugestivă a unui parc imens cu peste 2 000 000 000 de vaci…

0 Comments

Mussolini marxistul, ,,fascio d’azione rivoluzionaria’’ formată de socialiști, ,,aceasta este viața care fierbe, care izbucnește’’ (D’Annunzio) sau  revoluția fascismului italian de la o erezie socialistă la ,,totul pentru stat’’

În 1912, când Italia își extindea teritoriul prin cucerirea Libiei, socialistul radical și revoluționar Benito Mussolini a contribuit prin retorica sa la excluderea din partid a socialiștilor moderați apropiați prim-ministrului Giolitti. Mussolini devenea astfel directorul ziarului socialist ,,Avanti!’’ și câștiga alături de socialiștii radicali alegerile din 1913. Frica de socialism a resuscitat conservatorii și naționaliștii, îngropând liberalismul italian și liberalismul lui Giolitti deși acesta fusese victorios în războiul de cucerire a Libiei din cadrul războiului italo-turc. O mișcare de reînnoire culturală…

2 Comments

,,Nuditatea’’ lui Giorgio Agamben sau dez-văluiri despre creație, mântuire, contemporan, K., fantome, identitate digitală, trupuri goale, înviate, boulimos…

Nu mai este nimic de zis, când opera are în ființa ei fără vreun rest creația și mântuirea într-o coincidență, contopind opera creatoare a îngerului cu mântuirea făcută de profet, nemafiind nimic de izbăvit de către profet, nimic de creat de către înger. Când îngerul creator se plânge de lipsurile creației devine profet, când poetul se tânguie asupra creației creează profeția critică sau face filosofie. Filosofia și critica au moștenit lucrarea religioasă a mântuirii, care fusese preluată deja de exegeza sacră.…

0 Comments

Conversațiile cu Stalin amintite de Milovan Djilas

,,Cine ocupă un teritoriu își impune...propriul sistem social. Toți își impun propriul sistem câtă vreme armata lor are puterea s-o facă. Nici nu poate fi altfel’’, le spune Stalin iugoslavilor, printre ei: Tito și Djilas.  Milovan Djilas îl iubește pe Stalin, este idealul încarnat realizator al revoluției socialiste. Djilas este un partizan luptător împotriva Germaniei lui Hitler, luptând alături de Tito și de alți comuniști. În 1943, partizanii eliberaseră o parte din Iugoslavia, iar armata roșie avea să treacă doar prin…

2 Comments

Munții Bistriței: Mădei-Slopătu-Budacu-Borca plus calul contemplator al mării norilor

Până la norii de pe culmi, din Mădei suie nu numai un drum forestier, ci și o potecă, scurtătură spre culme. Am preferat drumul forestier, ce se bifurcă, iar într-o mare de nori unde nu zărești decât la câțiva metri, fără hartă, este grea orientarea. Dar marea de nori nu are adâncime mare încât în apropiere de drumul marcat venind de la Broșteni, marea se risipește în lumina soarelui de toamnă. Un soare mângâietor strălucind deasupra culmilor scăldate de marea norilor.…

1 Comment

Pe ,,axa lupului’’, din Siberia în India, alături de Sylvain Tesson, de Rawicz și de alți evadați din Gulag

Drumul pe jos în imensitatea naturii seamănă cu drumul vieții scurse clipă după clipă, având un capăt pentru fiecare porțiune, un scop de împlinit la fiecare capăt. Drumul în mijloacele de transport sunt ca dorințele împlinite în imaginație, ca visele, cu ochii deschiși sau de noapte, vise repezite în a împlini scopurile vieții, doar pentru a ascunde goliciunea timpului trecut și risipit în uitarea căii abia trăite. Călătoria pe jos este posibilitatea eliberării reale prin propria ființă: durerile, fricile, animalele prădătoare,…

2 Comments

Munții Baiului: Predeal – Cabana Gârbova – Azuga

            Am intrat pe traseu la ora 9:45 aproximativ. Deși nu pornim propriu-zis din gara Predeal, marcajele cu triunghi albastru sunt ușor de observat și de urmărit, iar în cazul în care nu reușiți să le zăriți puteți să înaintați folosindu-vă de marcajele pentru traseul bicicliștilor spre Azuga. Începând de la gară, aceste trasee merg împreună până la tunelul de trecere (aflat pe partea stângă a șoselei) spre Pârtia Clăbucet, unde ne îndreptăm și noi în acord cu harta traseului.            …

0 Comments

,,Apariții’’ nocturn-numinoase la Aniela Jaffé

,,Nocturn-numinoase’’ sunt aparițiile, niște ,,fapte psihice’’, nu doar narațiuni fantastice, în care omul experiază misterul, experiențe povestite din care psihologia abisală dobândește noi cunoștințe, dar și posibilitatea pentru orice cititor să frângă monotonia cotidianului, să abandoneze iluzoria siguranță. Nocturn-numinosul, pomenit de C.G. Jung în august 1957, prefațând cartea Anielei Jaffé, aduce aminte de ,,pasiunea nopții’’ la Jaspers ce dizolvă, distruge, suprimă ordinea zilei. Suprimări temporare în care eternitatea pare să fie cunoscută pentru o clipă, în care spațiile sunt depășite, în…

2 Comments

Filosofia analitică și căutarea rigurozității

Articol scris de Mihai-Alexandru Petrișor.             Este general acceptat faptul că filosofia analitică ia naștere la sfârșit de secol XIX și început de secol XX. Ceea ce este controversat este ce anume înseamnă „filosofie analitică”. În ce măsură diferă ea de alte tipuri de filosofare? Este ea o școală de gândire, un curent, o mulțime de credințe, sau o metodă? O distincție trebuie făcută pentru a putea trata problema în mod pertinent: putem vorbi de 1) filosofie analitică ca fiind filosofia…

0 Comments